Generalul Ion Costaș, fostul ministru al Internelor și Apărării din Republica Moldova, consideră că unirea României cu Republica Moldova este un proiect care se va realiza, transmite infoprut.ro.
,Acum, din datele pe care le dețin eu, circa 35-40% dintre moldoveni și-ar dori Unirea cu România și e o cifră destul de bună. Iar odată cu schimbarea noii generații și cu schimbarea atitudinii aici la București, cât și la Chișinău, va da Dumnezeu și va veni Unirea”, a declarat generalul Costaș în cadrul unui interviu acordat publicației PresaLiberă.net.
Întrebat unde vede Republica Moldova peste 10 ani, fostul ministru de la Chișinău a răspuns cu fermitate: în componența României.
În ceea ce privește înaintarea rușilor spre Republica Moldova, Ion Costaș a precizat pentru sursa citată că Rusia este pregătită să deschidă un nou front din regiunea transnistreană. ,,Pe teritoriul Ucrainei este un front deschis în Donbas, însă rușii au posibilitatea de a deschide al doilea front împotriva Ucrainei din Transnistria, unde au un depozit de 21.000 tone de armament și muniție, unde au 4,5 mii de soldați bine pregătiți, sau chiar dublu, staționați în Transnistria, unde au Garda Națională, numeroși cazaci, miliție sau armata națională, care ar însuma vreo 30 de mii de oameni, care ar putea mâine să fie angajați într-un atac militar, care ar putea deschide al doilea front în Ucraina. Și eu nu exclud că se va deschide un alt front. Mai ales că acum, actuala guvernare de la Chișinău a cesionat aeroportul unor ruși, iar ei într-o singură noapte mai pot aduce încă alte câteva mii de militari”, a precizat acesta.
Ion Grigorievici Costaș (foto) a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor interne al Republicii Moldova (1990-1992) și ministru al apărării (1992).Se trage dintr-o familie de moldoveni români din nordul Basarabiei – satul Tarigrad, Drochia. Tatăl autorului – sergent al Armatei Române – a căzut prizonier la ruși la Cotul Donului. A revenit la ai săi în 1948, iar curând după aceea, cu toată familia, în 1949, au fost deportați în Siberia, apoi strămutați în stepele Kazahstanului, la minele din Karaganda. De unde, cum s-a întâmplat cu mulți basarabeni, s-au întors, în 1958. După absolvirea școlii medii ruse din Drochia, R. Moldova, a urmat studiile la Harkov (Ucraina), la Școala superioară de aviație militară, pe care a absolvit-o cu onoruri. Primește diploma de pilot militar pe supersonice și diploma de inginer de aviație. Calitățile sale l-au impus printre colegii de generație, iar superiorii politici ai Armatei Roșii i-au recunoscut valoarea, promovându-l până la rangul de general în aviația supersonică. După absolvirea la zi a Facultății de comandă a Academiei Militare de Aviație „Iuri Gagarin” cu medalie de aur, a fost numit comandat de regiment de aviație tip MIG-25RB în Germania de Est, apoi adjunct și comandant de divizie de aviație tip vânători-bombardament în Transbaikalia (Cita-Stepi). Urmează studiile la Academia Marelui Stat-Major al armatei URSS, la Moscova, pe care o absolvă cu onoruri. După absolvirea celei mai prestigioase instituții militare în armata sovietică, cu mare greu obține repartizarea pentru serviciul militar în Moldova, în funcția de adjunct de comandant al Armatei a 14-a sovietice pe probleme de aviație. (sursă Wikipedia)