Porumbul este cea mai afectată cultură, însă seceta a adus prejudicii și altor culturi precum cele de soia, grâu, rapiță, de floarea-soarelui, dar și legumelor. „Seceta s-a comportat diferit, în funcție de zonă”, spune Laurențiu Baciu, “cea mai afectată fiind zona Moldovei, unde nu a mai plouat din luna aprilie, iar de atunci aici s-a instalat seceta, iar majoritatea culturilor sunt în pericol. Alte zone afectate sunt sud-vestul Banatului, vestul și estul țării, în special în județul Constanța. Cea mai afectată este cultura porumbului, începând de la 30-50% până la 100%”
Gheorghe Chiriac, un fermier din Suceava cu o suprafață de câteva sute de hectare cultivată cu porumb, soia și cartofi spune că a pierdut jumătate din producție.
“La culturile astea de primăvară, la porumb și la soia, e problemă. Problemă mare. Și la cartofi la fel. Au nevoie de apă și a fost foarte puțină apă. A ploat zece litri într-u lună de zile, acum o săptămână. Am două sute de hectare de soia, patruzeci de cartofi și două sute de 260 de porumb. La cartofi, pierderea este peste 50%. Carfofii sunt mici și toată lumea vrea cartofi de consum mari. Și la soia producția este tot jumătate. Nu știu dacă ne vom scoate cheltuilile anul acesta. Nu știu ce vom face, producția e mică tare…”
Șeful LAPAR spune că în aceste condiții, se vor scumpi prețurile la cereale, iar apoi prețul la alte produse care se bazează pe cereale. De asemenea, Laurențiu Baciu vrea să dea în judecată Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru că ar fi avut prognoze greşite care au contribuit la pierderile fermierilor.
„Avem dovezi scrise de dânșii (reprezentanții ANM, n.r.). Vorbim de înscrisurile lor când au făcut acele prognoze, acele declarații care au apărut în toată presa și prin care ne vedeam inundați în lunile aprilie-mai-iunie, pe când seceta s-a instalat încă din luna aprilie”, a spus Baciu.
Ajutoarele de stat pe care le-ar putea primi producătorii afectați de secetă sunt condiționate de Regulamentul european, care prevede ca valoarea respectivelor ajutoare să fie de maximum 0,6% din Produsul Intern Brut.
Gheorghe Chiriac, un fermierul din Suceava, nu știe cum se va descurca pentru că la rândul său are impozite și rate la bancă de plătit, în plus trbuie bani pentru inceperea recoltei următoare.
Sistemul de irigații este distrus în proporție de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent doar 300.000 se irigă. Pe lângă seceta care a afectat culturile, mii de gospodării au rămas fără apă în fântâni.
