Susţinătorii mişcării de protest Pegida luptă contra „islamizării” ţării. Această teamă nu este nouă, ci a fost constant alimentată de presă, consideră unii analişti. Totuşi, temerile adepţilor ei sunt reale.
UN COMENTARIU DE HELENA BAERS, LA DEUTSCHE WELLE:
În presa germană nu se vorbeşte zilnic despre Occident şi problemele sale. De fapt, acest termen aproape că a dispărut din vocabularul multor cetăţeni germani. Iată însă că el revine, brusc, nu puţini germani fiind de părere că Occidentul este ameninţat de o înfricoşătoare islamizare.
Începând cu luna octombrie, mişcarea Pegida (Patrioţi Europeni împotriva Islamizării Vestului), la 25 de ani după căderea Zidului Berlinului, la Dresda, în fosta Germanie de Est, mii de oameni au luat parte la un marș contra Islamizării Occidentului şi, implicit, a Germaniei. La primele proteste au participat doar câteva sute de persoane, însă la mijlocul lunii decembrie, numărul lor a depăşit 15 000.
Conform unui sondaj, recent realizat de publicaţia Zeit Online, 73 la sută dintre germani se declară îngrijoraţi de acţiunile islamiştilor radicali. 59 la sută dintre germani cred că Germania a devenit destinaţia unui număr mult prea mare de refugiaţi.
Actualele tendinţe sociale din Germania şi nu numai sunt influenţate şi de acţiunile miliţiilor teroriste ale „Statului Islamic” din Orientul Apropiat, pentru care tocmai islamizarea este scopul principal. „În fiecare seară şi în fiecare zi, oamenii află câte ceva despre terorismul islamist. Este normal să apară temeri, iar modul de percepţie şi de diferenţiere a islamului de către oameni să fie tulburat”, a declarat fostul preşedinte al Bundestag-ului, social-democratul Wolfgang Thierse.
La toate acestea, se adaugă şi veştile despre jihadiştii germani, care revin acasă după ce au luptat pentru „Statul Islamic” în Siria şi Irak. Ei sunt priviţi cu multă neîncredere de germanii de rând, fiind şi în centrul atenţiei serviciilor de informaţii.
În luna septembrie, acţiunile aşa-numitei „Poliţii a Şariei”, au amplificat şi mai mult senzaţia unora dintre germani că islamizarea ţării este un proces real, care creşte în intensitate. Autointitulate „patrule ale moralităţii” au ieşit pe străzile din Wuppertal şi au cerut tinerilor să renunţe la consumul de alcool şi la jocurile de noroc. A fost o acţiune unică, pe care nu puţini au considerat-o o provocare.
În acest context, rolul presei este major. „Aceste incidente devin subiecte principale pentru că sunt transformate în subiecte principale”, spune psihologul Jo Groebel. Pentru mulţi nu este deloc clară diferenţa dintre islam şi „Statul Islamic”.
Avântul de care se bucură Pegida a fost cauzat de presă, este de părere Groebel. „Oamenii care au participat la marşul Pegida sunt prezentaţi dintr-un anumit unghi. Asta îi supără, lucru pe care îl află şi alţii, care la rândul lor se supără şi îşi spun: stai aşa, încă am dreptul să îmi exprim opinia. Astfel, din solidaritate, se alătură şi ei acestei mişcări”, consideră psihologul.
Aceasta nu este singura explicaţie pentru creşterea numărului de demonstranţi Pegida. Mulţi dintre ei nu sunt defel interesaţi de musulmani şi islam, spune sociologul Dieter Rucht. „Există, de 10-15 ani, un motiv difuz în mentalul colectiv din toate ţările occidentale. Este vorba, de fapt, despre frica zilei de mâine, pierderea locului de muncă şi ajungerii la marginea societăţii”, a declarat specialistul. În opinia lui, fenomenul Pegida este nou şi se pliază perfect pe lipsa de încredere a oamenilor de rând în partidele politice.
Astfel se explică şi succesul de anul acesta al unor partide precum Alternativa pentru Germania (AfD). Formaţiunea, care a fost înfiinţată în 2012, nu face parte din „establishmentul” partidelor politice cunoscute.
Pegida susţine că are o orientare liberală, care ţine cont de nevoile cetăţenilor, iar oganizatorii resping orice fel de violenţă. Alte mişcări similare nu au reuşit să adune la fel de mulţi oameni la un loc. De pildă, asociaţia „Huliganii împotriva salafiştilor” a reuşit să organizeze un protest în oraşul Köln la care au participat 4500 de persoane, dar care a degenerat în acte grave de violenţă. De altfel, partidele extremiste, precum NPD, au încercat în zadar să câştige capital electoral cu un discurs similar celui folosit de Pegida.
Pe de altă parte, aproape fiecare protest organizat de Pegida este urmat de o contra-manifestaţie. Aceasta are, aproape de fiecare dată, o amploare mai mare decât evenimentul organizat de Pegida.
