Marian Munteanu, candidatul PNL al Primăria Capitalei, scria în aprilie 1994 într-un articol intitulat ”Despre doctrina legionară” publicat în revista ”Mișcarea”, a formațiunii ”Mișcarea pentru România” pe care o conduce că îl admiră pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, critica PNL și PNȚ și afirmă că premierul liberal IG Duca a meritat asasinarea lui de către legionari.
Principale pasaje din articol au fost reproduse de inpolitics.ro într-un articol semnat de Bogdan Tiberiu Iacob.
Din partidele înfierate cu atîta vehemență de MM, PNL și PNȚ din anii 30-40, făceau parte Corneliu Coposu, Radu Câmpeanu ori Mircea Ionescu-Quintus, actualul președinte de onoare al partidului în care Munteanu s-a înregimentat. Poate asta explică de ce Quintus a fost singurul care nu a agreat intrarea lui MM în partid. O voce singulară într-un cor de ”unanimi”, observă BI Iacob.
PNL, PNȚ ȘI ASASINAREA LUI IG DUCA
Datele istorice demonstrează că principala forță violentă a acelei perioade a fost statul. Cele două partide politice care au alternat la guvernare, PNL și PNȚ, au utilizat succesiv aparatul represiv al statului (Poliția, Jandarmeria și Siguranța) pentru obținerea de avantaje în detrimentul adversarilor politici. Guvernele liberale și țărăniste au dizolvat în mai multe rînduri Mișcarea Legionară, supunînd această organizație unei permanente opresiuni: bătăi, interdicții, persecuții, crime.Vom da un singur exemplu: cazul I.G.Duca, politician liberal, prim-ministru în 1933.
Dar nimeni nu spune ce făcuse acest democrat înainte de a fi asasinat.Nimeni nu spune nimic despre cei peste 10.000 de oameni maltratați, schingiuiți și arestați din ordinul său. Peste 10.000 de case percheziționate, 10.000 de familii umilite, 10.000 de oameni arestați în toiul nopții din ordinul acestui politician ”democrat”(…) De ce nu sună nimeni o vorbă despre cei 16 legionari în timpul acelei prea democratice ”nopți a cuțitelor lungi” ? Da, 16 oameni asasinați, alte sute schingiuiți și torturați. Totul, desigur, în numele ”democrației”(…) Au fost mobilizate toate forțele statului contra unor cetățeni care nu aveau altă ”vină” decît a face parte dintr-o formațiune politică legal constituită.
Asasinul odios I.G.Duca și victima inocentă Corneliu Codreanu
Comentatorii erijați pe post de acuzatori publici ai legionarismului ”uită” încă un aspect. Dacă acești legionari erau atît de sîngeroși precum se spune și umblau înarmați cu pistoale (haine negre, automobile negre, gangsteri în toată regula) cum se face că nu a fost nici un caz de ripostă, nici o victimă din rîndurile agresorilor?
Dar de ce nu se vorbește și de asasinatul odios comis asupra lui Corneliu Codreanu, cel mai bestial asasinat înregistrat de analele istoriei românești: după ce a fost ștrangulat cu lațul și împușcat în ceafă, a fost stropit cu acid sulfuric și peste mormînt s-a turnat un strat de beton?(…) Nu putem vorbi de asasinii lui I.G.Duca fără a vorbi de asasinul I.G.Duca” conchidea Marian Munteanu.
”Faptul că Mișcarea Legionară reușea să se dezvolte în pofida lipsei de mijloace financiare, în pofida minciunilor și a calomniilor, i-a determinat pe marii ”democrați” să treacă la acțiune, călcînd în picioare orice lege. Eludarea legalității, departe de a fi o excepție, era o regulă împămîntenită în arsenalul celor două partide dominante ale epocii, Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal. Nu ne vom referi la violențele ce însoțeau în mod ”tradițional” campaniile electorale. Erau binecunoscute în epocă cetele de bătăuși organizate de cele două partide democratice pentru a administra ”argumente” contondente în campaniile electorale. Presa vremii abundă în relatarea unor situații de acest fel.
Mult mai gravă este agresiunea ieșită din comun căreia i-a fost victimă o țară întreagă. O agresiune care a îmbrăcat formele cumplite ale jafului planificat, a corupției generalizate, a trădării de țară, a desconsiderării grave a intereselor poporului în numele căruia vorbeau – și ieri și azi – toți politicienii ”democrați”. În plus, cînd partidele și-au văzut amenințate pozițiile de o formațiune care era în situația de a obține voturile electoratului – electorat sătul de demagogie și minciună – nu s-au sfiit să utilizeze crima și teroarea pentru a-și elimina adversarii.
