Președintele ales al SUA, Donald Trump, i-a transmis un mesaj de mulțumire pentru implicarea în campania electorală lui Constantin Răuță, un fost ofițer DIE (spionajul extern comunist), condamnat la moarte de Nicolae Ceaușescu după ce a fugit în America în anii 70 și care mai apoi a lucrat pentru NASA.
Răuță este un apropiat al generalului Ion Mihai Pacepa, fost nr.2 în DIE, care în 1978 a cerut azil politic în SUA. Pacepa este cunoscut ca un apropiat al republicanilor, soția sa fiind unul din liderii partidului.
Pacepa este un apropiat al congresmenului Frank Wolf, cel care i-a dat în 1987 în Biroul Oval volumul Orizonturi Roșii președintelui (republican) Ronald Reagan (foto).
Constantin Răuță (foto) a absolvit Facultatea de Electronică și Construcții în anul 1966, apoi a lucrat în anii 1970 ca inginer la IPROCHIM București și la Ministerul Chimiei, domeniu coordonat de Elena Ceaușescu și de Securitate, deoarece, ca orice sector economic strategic, cel chimic se afla sub controlul DIE, din DSS (Departamentul Securității Statului). DIE, securitatea externă, i-a cerut lui Răuță să accepte să devină colaborator al acestui serviciu, dacă voia să i se permită să plece la studii în străinătate– A acceptat numele conspirativ „Călin” și a promis ca atata timp cât se va afla în străinătate va îndeplini misiuni de spionaj pentru DIE, el fiind instruit pentru executarea unor misiuni „anti-NATO”.
A rămas în Statele Unite la data de 24 noiembrie 1973, în timpul pregătirii unei vizite efectuate de Nicolae Ceaușescu în SUA.
La data de 2 septembrie 1974, a fost condamnat la moarte..
Răuță a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble.
După 1973, a organizat și participat la numeroase proteste împotriva încălcării drepturilor omului în România, a fost prezent la audieri în Congresul SUA, a vorbit la posturile de radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă, devenind figură emblematică a emigrației românești[5].
Deși imediat după 1990, Constantin Răuță primise pașaport românesc și călătorise de mai multe ori în România (ba chiar i-a fost prelungit pașaportul de către autorități în 1995), dintr-odată, în 2005, este anunțat că i s-a retras cetățenia română, fiind condamnat la moarte.
În 2005, când a cerut reînnoirea pașaportului, a fost informat de Oficiul Pașapoarte că îi fusese anulată cetățenia română. Constantin Răuță declară că Serviciul de Informații Externe (SIE) a încercat să-l racoleze în 1996, iar refuzul său de a participa la această acțiune de racolare i-a adus numai necazuri, SIE anulându-i imediat cetățenia română și tergiversând ani la rând acordarea acesteia. În 2008, când a cerut anularea condamnării la moarte, șeful Tribunalului Militar Teritorial București, Mihai Hondor, a decis să mențină condamnarea la moarte pronunțată de regimul comunist. De data aceasta, condamnarea era menținută într-o țară care abolise pedeapsa cu moartea în 1990. Absurdul a continuat, pentru că și această decizie a fost reconfirmată de Instanța Supremă prin Decizia nr. 293/ianuarie 29, 2009.
