Vlad-Gabriel Sincă (foto jos) a fost numit recent în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei.Sincă este economist de profesie și a lucrat ca manager în mai multe companii din domeniul energiei. Financial Intelligence preciza că acesta a făcut parte din companiile Lord Energy SRL, la Tinmar (04.2015 – 10.2017), un mare furnizor privat de energie, și la Mazarine Energy Romania (11.2017 – 09.2019), subsidiara companiei olandeze Mazarine Energy BV, controlată de Carlyle Group.
Cheia întregii afaceri este Carlyle Group, o multinațională cu multe acuzații la activ.
Compania nu îl ”controlează” numai pe secretarul de stat de la USR, dar și pe ministrul liberal al Energiei, Virgil Popescu, omul de casă al magnatului Gabriel Comănescu, care a primit de la multinațională antrepriza pentru lucrări.
În documentarul său “Fahrenheit 9/11” lansat în 2004, Moore aduce nu mai puțin de nouă acuzații grupului Carlyle, legate în special de relația firmei cu familia Bush și fostul secretar de stat James Baker. În film apare declarația scriitorului Dan Briody care susține că, după evenimentele de la 11 Septembrie 2001 din SUA, grupul Garlyle care deține United Defense Industries (UNI) a avut cel mai mult de câștigat.
În acest moment grupul Carlyle deține cele mai multe dintre rezervele de gaz din Marea Neagră, valoarea acestora fiind una fabuloasă, ce depășește 20 de miliarde de Dolari. Chiar dacă până acum nu s-au făcut remarcați în mod special pe piața locală, The Carlyle Group controlează deja nu mai puțin de 36 de societăți în România.
Compania a intrat în România prin cumpărarea afacerilor Sterling Resources, inclusiv perimetrele de explorare din Marea Neagră.
Compania petrolieră Black Sea Oil & Gas (The Carlyle Group) , împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus International, au anunţat acum 2 ani că au acordat Grup Servicii Petroliere (GSP) Offshore, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, contractul de antrepriză generală pentru toate lucrările offshore şi onshore în vederea realizării Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), din platforma continentală a Mării Negre aparţinând României, conform News.ro.
Gabriel Comănescu este ”protectorul” ministrului liberal al Energiei, Virgil Popescu.
Proiectul are în spate una dintre cele mai spectaculoase poveşti al cărei punct de plecare este decizia istorică de la Haga, din februarie 2009, atunci când România anunţa că a avut câştig de cauză în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre, scria Ziarul Financiar.
De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources, o firmă canadiană, fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.
CE SCRIA ZIARUL FINANCIAR:
Astfel la finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.
Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
„În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”
În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea.
Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea (foto), fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, mai nota ZF.
