EXCLUSIV: NOTĂ CIA DESPRE AGENŢII SOVIETICI DIN ROMÂNIA

CIA a declasificat recent mai multe note/rapoarte, printre care şi câteva referitoare la România. Printre acestea o notă datată 5 noiembrie 1971.  Important e de contextualizat momentul: la trei ani dupa invadarea Cehoslovaciei de către Armata Roşie atunci când România a condamnat decizia Uniunii Sovietice. Perioada care a urmat a scos în evidenţă relaţii tensionante între Moscova şi Bucureşti.

de ANDREI BĂDIN

1971. Nota se referă la un eveniment care  a fost discutat foarte puţin public în România: descoperirea unui agent GRU (spionajul militar sovietic) la Bucureşti, un general de rang înalt. Nota CIA spune o parte a poveştii. Mai apoi o să încercăm să completăm informaţiile, cu amănunte mai mult sau mai puţin picante.

Intertitlurile ne aparţin

NOTA CIA

1. Wish a transmis urmatoarea relatare care a fost raportata diplomatilor vest europeni din Bucuresti din cel putin 3 surse romanesti:

 A. Pe durata anului 1971 cercetarile contra-informatiilor romanesti au fost directionate catre acei ofiteri din armata suspectati ca nutresc simpatii pro-sovietice. Prin urmare, un numar necunoscut de ofiteri cu contacte/legaturi sovietice au primit mustrari oficiale, insa din cauza lipsei dovezilor nu s-a putut nici o alta actiune in cele mai multe dintre cazuri.

COLONELUL MUŞATOV. ÎN ACŢIUNE

B. Totusi, cel mai dramatic succes a fost descoperirea de documente neautorizate in casa generalului maior Ion Serb, adjunct al generalului colonel Serbian Tirca, ministru adjunct al fortelor armate. Serb a fost chemat [la serviciul de contra informatii], interogat si a cedat. Acesta a marturist ca a fost „recrutat” de colonelul Aleksandr Fedorovich Musatov, atasatul militar sovietiv la Bucuresti.

C. Pentru a evita o confruntare directa cu Uniunea Sovietica, romanii nu l-au arestat sau acuzat pe Serb, dar l-au degradat la gradul de soldat. Cunoștinta românilor despre activitățile lui Serb ar fi influentat pozitia lor rigida impotriva sovieticilor pe durata manevrelor militare din vara lui 1971.

D. Biografia lui Musatov: Nascut in 1917, a ajuns la Bucuresti in august 1969 ca atasat militar sovietic. Cunoscut ca ofiter GRU, a lucrat ca adjunt sef al detasamentului GRU din Berlinul de est si ca si consilier sef pe intelligence al armatei est germane, intre 1956-59.

E. Biografia lui Serb (foto): Nascut in 1925, localitatea Malul cu Flori, districtul Campulung, regiunea Pitesti, Romania. Cand armata sovietica a intrat in Romania in 1944, Serb s-a inscris voluntar in divizia Tudor Vladimirestu, o unitate a soldatilor romani capturati si indoctrinati in Uniunea Sovietica. A luptat impotriva armatei germane pe durata ultimelor luni ale razboiului si a fost promovat la sergent.A frecventat Academia militara Voroshilov, Uniunea Sovietica, intre 1947-51, unde a avut cea mai mare nota in clasa. A revenit in Romania ca maior. Inainte de 1954 s-a reintors in Uniunea Sovietica pentru pregatire aditionala. S-a reintors in Romania in 54 ca locotonent colonel, ofiter de comanda, directia trupelor de granita (DTG) 54-55. A fost promovat colonel in 1954. Cand DTG s-a unit cu directia trupelor operative (DTO), a devenit ofiter de comendanda (commanding officer) a noii formate trupe de graniceri si securitate (CTGS) din Bucuresti. A fost promovat la gradul de general maior in 56 si repartizat ca adjunct al ministrului de interne. A ramas comandant al CTGS pana la reorganizarea din martie 1960, cand a fost numit comandantul trupelor de graniceri. A devenit comandant a armatei a II-a in vara lui 65. In mai 69 a devenit general locotonent si comandant al armatei a doua si garnizoanei Bucuresti. Ales adjunct, GNA, in martie 69. Are o reputatie de dedicat membru al partidului comunist, foarte inteligent, capabil, studios, constiincios, uneori lucrand 16-20 ore pe zi. Desi politicos si sociabil, crede in disciplina militara prin comanda, asa ca multi cred ca este prea sever. Este un excelent vorbitor, nelinistit/agitat, fumator, iubitor de bomboane de ciocolata si tuica. Foarte iubitor de femei, a avut numeroase aventuri amoroase. Vorbeste fluent rusa. Casatorit: un fiu si o fiica. Inaltime 5’9”, greutate 170 lbs., constructie medie, par negru, ochi negri.

2. Cred ca aceasta noua dovada merita o abordare larga.In primul rand se vede obsesia sovieticilor de a spiona, chiar si impotriva tarilor socialiste “surori”, dar si inabilitatea lor de a conduce operatiunile in siguranta aici.

A doua tema este ca inclusiv Romania, vulnerabila la „doctrina Brejnev”, nu poate lasa si nu va lasa spionajul sovietic sa treaca nepedepsit. Retrogradarea la gradul de soldat in armata română este echivalenta, ca in majoritatea celorlalte țări, cu pedeapsa maximă.

AGENTUL CIA CĂTRE CENTRALĂ: MEDIATIZAŢI ACŢIUNEA, LANSAŢI ZVONURI ÎN ROMÂNIA

 3. Vă rugăm sa scoateti la suprafata cazul de mai sus direct sau prin intermediari, si asigurati-va ca agentiile de presa sunt alertate despre el. Sugerez modificarea numelui Musatov pentru a fi conform cu ortografia locala. Cand cazul este scos la lumina, va rugam sa alertati. Alertati apoi contactele romanesti pentru a se asigura ca povestea ajunge inapoi in Romania chiar si prin zvonuri/barfe.

POVESTEA APARE ÎN TIME, ÎN 1972

Câteva luni mai târziu, povestea apare, conform celor sugerate de autorul notei CIA,  în prestigioasa revistă Time. Dar o relatare mult mai completă apare abia în 1987, în Orizonturi Roşii, povestitiă de fostul adjunct al şefului DIE, generalul Ion Mihai Pacepa:

AMANTA DE LA MOSCOVA

„Ge­neralul Ion Șerb era șeful Garnizoanei Militare București când a fost contactat de fosta lui amantă din Moscova (…) Celor de la GRU le place să bată fieru’ cât e cald. La prima lui întâlnire cu Șerb, în timp ce Nastasia îi strângea picioarele lui Șerb între genunchii ei, sub masă, F. A. Musatov i-a cerut niș­te documente secrete aparent ino­fensive (…) Musatov s-a mișcat foarte repede. A pretins că are nevoie de toate acestea pentru o teză de doctorat. Dar el a scris ceva despre apărarea unei capitale est-europene împotriva unui atac NATO în care se folosesc arme convenționale. A folosit ca exemplu Bu­cureștiul, iar planurile de apă­rare ale Bucureștiului îi vor fi de mare ajutor (…)

SECURITATEA A DAT INFORMAŢII FALSE

Când Musatov a cerut planurile, Di­recția a IV-a a Securității le-a scos în secret în noaptea aia din seiful personal al lui Șerb și le-a înlocuit cu o versiune falsă, me­nită să dezinformeze, pe care băie­ții o au întotdeauna la îndemână (…) Moscova s-a prins în joc singură (…). În luna septembrie 1971, generalul-locotenent Ioan Șerb a fost prins în flagrant delict de către ofițerii Direcției a IV-a (contrainformații militare) a Departamentului Securității Statului. Acesta a fost condamnat la șapte ani de închisoare de către un tribunal militar deoarece a deținut ilegal, la domiciliul său, mai multe documente (printre care s-au aflat două hărți cu însemnări) și a divulgat secrete de stat (spionaj în favoarea Uniunii Sovietice). Nicolae Ceaușescu a vrut ca Șerb să fie nimicit. Dar abia se anunțase public că România nu mai are de­ținuți politici, astfel că Tova­rășul a hotărât să fie drastic pedepsit pentru încălcarea legii cu privire la secretul de stat. Documentele fal­se, pregătite de Direcția a IV-a, au fost ascunse în casa lui în timpul unei descinderi clandestine, iar el a fost arestat imediat când au fost găsite.

OPERAŢIUNE DE DEZINFORMARE ÎN OCCIDENT

Deși a fost prins în flagrant, trimis în judecată și condamnat de un tribunal militar deoarece a deținut în mod ilegal documente și a divulgat secrete de stat (spionaj militar în favoarea URSS), generalul Ion Șerb nu a fost executat, probabil datorită dorinței lui Nicolae Ceaușescu de a nu tensiona și mai mult relațiile dintre Uniunea Sovietică și Republica Socialistă România. Ceau­șescu a ordonat organizarea unei operațiuni de dezinformare în Occident, răspândind zvonul că Șerb era primul gene­ral din blocul sovietic care a fost condamnat ca spion sovietic. În au­gust 1976, la întoarcerea sa din Crimeea după o întâlnire conciliantă cu Leonid Brejnev, Ceau­șes­cu a ordonat ca Șerb să fie silit să semneze un acord secret, iar apoi să fie eliberat din închisoare și trimis la muncă într-o gospo­dărie agricolă departe de Bucu­rești”.

ABIA ÎN 1999 A VORBIT ŞI PLEŞIŢĂ

Generalul Nicolae Pleșiță – fost șef al Direcției a V-a Securitate și Gardă – a declarat în anul 1999: „Generalul Șerb a fost demascat ca agent al rușilor. [Românii] l-au închis la Aiud. Când l-am arestat, era reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Varșovia. [Șerb] A fost pus să sustragă documente, hărți și să le dea rușilor. L-am prins în flagrant. [Nicolae] Ceaușescu s-a explicat cu Brejnev, iar la proces i s-a reproșat lui Șerb doar încălcarea regulilor de folosire a documentelor secrete. Era o măsluire ca să nu se cunoască adevărata cauză. Rușilor le-a convenit să nu-i demascăm printr-un proces, dar n-au încetat activitățile contra noastră.”

DUPĂ 1989, AGENTUL GRU A ACŢIONAT ÎN PSM ŞI PRM

După 1989, generalul Ion Șerb s-a înscris în Partidul Socialist al Muncii, înființat de fostul premier comunist Ilie Verdeț și, în luna iunie 1996, a câștigat alegerile organizate pentru funcția de primar în comuna natală Malu cu Flori (jud. Dâmbovița). La alegerile locale din luna iunie 2000, Ion Șerb a candidat din nou, însă ca reprezentant al Partidului România Mare. După insuccesul înregistrat la alegerile locale din vara anului 2000, Ion Șerb s-a retras din viața publică.