spot_img
5 C
București
miercuri, decembrie 4, 2024
AcasăDezvaluiriEXCLUSIV: Gafele DNA în dosarul Tobă-DIPI

EXCLUSIV: Gafele DNA în dosarul Tobă-DIPI

-

D.N.A toba de carte…!!! Incisiv de Prahova si Flux 24  ofera, in mod gratuit, consultatie juridica de specialitate pentru Codruta Kovesi!!! Sau, de ce acest caz va fi un simplu “bluf” in instanta!!!

- Reclama -

In comunicatul DNA din 1 septembrie 2016nr. 1152/VIII/3 se preciza printe altele urmatoarele:

- Advertisement -

“În conformitate cu prevederile  legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei,…asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv TOBĂ PETRE, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială. Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Tobă Petre ministru al Afacerilor Interne are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 …Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilorclasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative. Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căro rîncălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu  și  deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucâtat conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).

Lipsa de transparenţă în administrare afondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale.( …)

- Advertisement -

Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr.20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. …”

Analiza textului in cauza in corelatie cu legislatia nationala aplicabila incumba o serie de explicatii ce pot releva mari disfunctii in gandirea autoritatilor publice cu competente in aplicarea legii (ex. Ministerul Public etc.) si nu numai ale acestora, acestea fiind:

DNA enunta faptul ca ministrul in cauza nu a intreprins demersurile legale “in declasificarea partial a unor documente” dar nu precizeaza in concret norma juridica aplicabila, respectiv articolul de lege sau norma incalcata. Precizam ca in Romania legea aplicabila in domeniul informatiilor clasificate este Legea 182/2002, in aplicarea careia a fost emisa HG 585/2002 privind standardele nationale, dar nu exista o prevedere prin care o entitate juridica in drept sa poate declasifica partial o informatie clasificata in conformitate cu legea mentionatamai sus. Mai mult DNA vorbeste in comunicat de declasificare partiala a unor documente fara a se preciza daca acestea sunt clasificate  , clasa de secretizare si daca sunt in clasa de secretizare secret de stat ce nivel de secretizare le-a fost atribuit prin art.15, lit.f din Legea 182/2002, astfel incat ministrul sa fie in conditiile de propunere a demersurilor de declasificare in baza art.22, art.23, siart.24, lit.3 si 4 din Legea nr.182/2002.( Vezi CPC – cod procedura penala, prevede la art.352, alin 10,11, 12 unele aspecte interesante dar care nu sunt corelate cu legea special aplicabila in domeniul informatiilor clasificate, “…instanta solicita, de urgenta, dupa caz, declasificarea totala, declasificarea partial sau trecerea intr-un alt grad de clasificare si permiterea accesului la acestea de catre aparatorulul inculpatului”. Instanta nu poate deroga sau adauga la lege ci dispune doar in conditiile legii….);

Interesant e faptul ca in legea aplicabila se vorbeste despre informatii clasificate “informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate”, din aceasta definitie generica se observa ca o informatie clasificata poate fi un document de interes pentru securitatea nationala. (n.n. o eroare juridica in definire intrucat documentul este un act material, un mijloc de proba/inscris, un suport in format hartie sau format electronic care contine in fapt o informatie ce reprezinta in procese judiciarede regula o proba…) Oare procurorii nu au constatat daca documentele incriminate sunt calsificate si ce clasa de secretizare le-a fost atribuita, daca nu au facut referire concreta in comunicat la acest aspect de legalitate sau oare au omis un astfel de detaliu relevant pentru opinia publica. Ce se constata este faptul ca procurorii incrimineaza, in fapt, existent unor norme juridice, in speta ordine ale ministrului care dupa cum se poate presupune din comunicat au fost clasificate, dar prin deductie logica si in concordanta cu legea, aceste norme au incidenta in reglementari pe zona securitatii nationale deci pot fi in clasa de secretizare “secret de stat”, pe unul din cele trei niveluri de secretizare “secret”, “strict secret” sau “strict secret de importanta deosebita” – mai putin probabila acest nivel. Dar oare ce ratiuni de legalitate ar putea determina introducerea continutului unor norme juridice de tip ordin al ministrului care sunt acte doar sau strict in aplicarea legii in categoria informatiilor clasificate si, intr-o astfel de situatie, ar fi trebuit sa existe o hotarare de guvern prin care sa se aprobe lista informatiilor clasificate din sfera de activitate a DIPI, conferita prin legea 51/1991 privind securitatea nationala. Sens in care tot prin hotare a guvernului la propunerea conducatorului institutiei interesatesa se declasifice informatiile clasificate anterior (vezi art.24, lit 3si 4 din legea nr.182/2002).

Un alt aspect interesant ce se desprinde din comunicatul DNA este cel referitor la faptul ca ministrul a “declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne”, documente interne ale Oficiului Naționalpentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.). Dar ceobservam ca prin Legeanr. 682/2002 privind protecţia martorilor, aceasta structura din subordinea IGPR, din cadrul MAI, nu face parte din institutiile sau organele specializate ale statului in domeniul informatiilor de interes pentru securitatea nationala, stabilite experes prin Legea nr.51/1991, deci nu are prevederi legale pentru atribuirea sau procesarea de informatii clasificate cu nivele de secretizare secret de stat, sens in care nu poate detine sau sa opereze in activitatea proprie cu informatii clasificate – “secret de stat”, mai mult nu poate avea activitati de informatii – “operative” in sensul stabilit prin Legea nr.51/1991. Deci cum a putut dl Toba sa declasifice o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. …”,atat timp cat legea nu confera O.N.P.M. o astfel de activitate de informatii pentru securitatea nationala.

In legea 682/202 se preve la art.3, alin 2, lit.fca ”f) asigură confidenţialitatea deplină a informaţiilor şi datelor  gestionate;g) gestionează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, fondurile băneşti necesare includerii. Programului, primite de la bugetul de stat, precum şi din programele de finanţare externă.(3) Fondurile băneşti necesare pentru derularea Programului vor fi incluse în capitolul 55.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul II „Cheltuieli materiale şi servicii„. Deci se poate observa ca in cadrul structurii O.N.P.M nu se lucreaza cu informatii clasificateclasa de secretizare secret de stat (ci cel mult cu nivel de secretizare secret de serviciu, care este o alta categorie de informatii si se puteau desecretiza strict prin decizia ministrului, si nu prin solictare ca la cele secret de stat catre Guvernul Romaniei, cf. legii in cauza), iar fondurile utilizate aprobate prinbugetul de stat nu au caracter special conferit de legea mai sus enuntata.

Mai mult, oare primul ministru ce demersuri a efectuat in speta relevata de catre DNA, in sensul “declasificarii partiale” sau nu a “documentelor” solicitate avand in vedere ca nici la aceasta data nu exista o reactie pertinenta din partea guvernului in problematica incidenta.

In concluzie comunicatul DNA e plin de ambiguitati si releva o necunoastere a legislatiei aplicabile in Romania, iar demerSurile judiciare declansate in problematica supusa atentiei publice prin comunicatul respectiv ridica o serie de intrebari in raport cu principiile consfintite de Constitutia Romaniei si respecta reastricta a legii de reprezentantii Ministerului Public.

Oare procurorul  general al Romanie i-a analizat temeinic demersul DNA in cauza prezentata prin comunicatul de referinta astfel incat sa nu apara erori judiciare grave in actul de justitie intiat de procurorii anticoruptie???

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img