Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, membru în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, a iniţiat, împreună cu mai mulţi eurodeputaţi, un demers pe lângă Comisia Europeană, pentru salvarea fondurilor europene din perioada 2014-2020 şi a proiectelor finanţate din respectiva programare financiară a căror implementare a fost afectată de pandemie şi de războiul din Ucraina.
„Împreună cu mai mulţi colegi eurodeputaţi din Slovacia, Polonia, Letonia şi Finlanda am solicitat Comisiei Europene să extindă cu un an perioada de implementare a proiectelor a căror finalizare a fost întârziată de efectele negative generate de pandemie şi de războiul din Ucraina, scopul fiind de a utiliza cât mai mult din fondurile europene aferente cadrului financiar 2014-2020. Acest demers pentru salvarea fondurilor europene din perioada anterioară de finanţare europeană reprezintă o prioritate pentru România, în mod special pentru finanţarea proiectelor de infrastructură mare şi finalizarea celor contractate de multe autorităţi naţionale sau locale, afectate de contextul dificil din ultimii doi ani. Ţara noastră are nevoie de toate resursele europene şi de această flexibilizare suplimentară, în contextul în care gradul de absorbţie, raportat la 25 aprilie 2022, era de 59%, iar milioane de euro alocate României au rămas necheltuite”, a explicat europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu, potrivit unui comunicat de presă al PSD.
Proiectele transfrontaliere în parteneriat cu Ucraina, dar şi cu Republica Moldova, au fost blocate din cauza constrângerilor tehnice şi administrative. Multe dintre aceste proiecte trebuie să continue, fiind importante pentru ambele părţi, iar blocarea acestora ar fi percepută ca o penalizare. Proiectele sunt finanţate prin diferite programe UE.
Proiectele din regiunile de frontieră ale Ucrainei, dar şi cu Republica Moldova, s-au confruntat cu dificultăţi severe în implementarea lor. Majoritatea acestor proiecte sunt necesare pentru a creşte rezistenţa comunităţilor din regiunile vecine, dar şi pentru a le permite să ofere un sprijin mai bun refugiaţilor. Mai mult, există şi alte proiecte de care pot beneficia refugiaţii, care necesită mai mult timp pentru implementare sau adaptare la nevoile actuale, iar acest lucru ar trebui permis.
Autorităţile nu au putut iniţia noi proiecte cu resursele financiare necheltuite din cauza celorlalte urgenţe impuse de situaţia actuală. Flexibilitatea oferită de propunerea privind Acţiunea de Coeziune pentru Refugiaţi în Europa (CARE) oferă un avantaj important, dar perioada de implementare limitează categoriile potenţiale de proiecte. Extinderea conflictului din Ucraina şi creşterea numărului de refugiaţi impun planuri şi investiţii pe termen lung, care necesită cel puţin un an suplimentar pentru operaţionalizarea lor completă în toate programele UE.
Situaţia actuală şi efectele acesteia asupra preţurilor la energie, preţurilor la materialele de construcţie, perioadelor de livrare şi furnizare, au generat
întârzieri semnificative în implementarea proiectelor finanţate prin perioada de programare financiară 2014-2020. Prin urmare, este necesar să se evalueze, de la caz la caz, posibilitatea de a prelungi perioada de implementare a acestora.
