Deciziile luate de liderii celor mai industrializate țări ale lumii la summit-ul G20 de la Roma vor reconfigura agenda globală pentru anii următori.În primul rând, liderii G20 au reconfirmat angajamentul față de Acordul de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. Este un angajament solid și important înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, care se desfășoară în perioada 1-12 noiembrie. Există și câteva nemulțumiri, în principal legate de faptul că statele G20 au utilizat o formulare vagă în angajamentul lor către neutralitate climatică, afirmă europarlamentarul PNL Dan Motreanu.
Declarația finală a summit-ului prevede accelerarea acțiunilor în vederea atingerii unui nivel net de emisii de gaze cu efect de seră la nivel mondial sau a neutralității emisiilor de dioxid de carbon “până la jumătatea secolului sau în jurul acestei date”.În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, constat însă câteva semnale pozitive și angajamente durabile.Faptul că statele G20 au promis că vor mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice este ca o „gură de oxigen” pentru finanțarea ambițioaselor ținte asumate.În același timp, salut acordul transatlantic dintre SUA și Uniunea Europeană prin care cei doi parteneri strategici au decis să elimine tarifele privind oțelul și aluminiul, să își întrerupă litigiile la Organizația Mondială a Comerțului cu privire la acest dosar și să înceapă negocierile către un acord global durabil pentru a reduce amprenta de carbon generată din comercializarea produselor pe bază de oțel și aluminiu.Un alt semnal clar este că statele G20 nu vor mai finanța producția de energie electrică pe bază de cărbune, iar această finanțare va fi stopată până la finalul anului.Avem însă un consens necesar și echilibrat din partea G20. Liderii “au subliniat angajamentul lor de a menține securitatea energetică, abordând în același timp problema schimbărilor climatice, și de a garanta tranziții ale sistemului energetic care să mențină energia la prețuri accesibile pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile”.Practic, liderii lumii recunosc principiul “nimeni nu trebuie lăsat în urmă” în acest efort global de combatere a schimbărilor climatice.Aceste aspecte sunt importante pentru România. Țara noastră s-a angajat prin PNRR să renunțe la centralele pe cărbune. România dispune de potențial energetic prin exploatarea viitoare a gazelor naturale din Marea Neagră și prin dezvoltarea proiectelor de energie nucleară civilă de la Cernavodă cu sprijinul unui consorțiu euro-atlantic condus de Statele Unite.Astfel, obiectivul neutralității climatice nu trebuie să aducă în niciun fel atingere securității energetice europene, mai spune Motreanu.
