Am solicitat explicații în legătură cu suma de 10,05 milioane de euro propusă pentru fermierii români afectați de afluxul de grâne la prețuri scăzute din Ucraina. Subiectul a fost abordat în cadrul întâlnirii cu comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski. Explicațiile oferite de comisarul european ridică semne de întrebare privind modul cum au fost reprezentate interesele fermierilor români, a anuntat pe facebook europarlamentarul PNL Dan Motreanu.
CE MAI SUSTINE DAN MOTREANU:
ℹ I-am spus comisarului european, care a fost prezent la lucrările Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, că propunerea referitoare la România, pe care a prezentat-o recent, nu respectă principiile agriculturii Uniunii Europene: securitate, stabilitate, sustenabilitate și solidaritate.
ℹ I-am transmis comisarului european că este o mare prăpastie între calculul pe care l-a prezentat și calculul făcut în țară. România a declarat 20 de județe afectate, însă, potrivit Ministerul Agriculturii, Comisia Europeană a luat în calcul doar 10% dintre acestea, respectiv două județe. Am solicitat revizuirea sumei alocate României, luând în calcul și restul județelor afectate.
ℹ În ceea ce privește pierderile suferite de fermierii români pe diferențele de preț dintre prețul mediu național al cerealelor și prețul cerealelor din zonele afectate de afluxul de cereale din Ucraina, Comisia a constatat o pierdere de 45,84 milioane de euro, pentru toate cele trei produse care se încadrează la despăgubiri, respectiv porumb, grâu și floarea soarelui. În cele din urmă, Comisia Europeană a luat în calcul doar pierderea la porumb, care se ridică la 20,1 milioane de euro din care Comisia va susține 10,0505 milioane de euro, restul va putea fi susținută de partea română. Am vrut să aflu de ce nu au fost luate în calcul și pierderile înregistrate de agricultorii români pentru grâu și floarea soarelui, care însumat înseamnă 27,73 milioane de euro și am solicitat să fie corectată această situație.
ℹ Comisarul European, cu care am discutat la finalul ședinței, atât împreună cu colega mea Carmen Avram, cât și în particular, ne-a spus foarte clar ca România, prin Ministerul Agriculturii, nu a putut demonstra pierderile avute. Comisarul European ne-a explicat că a avut și o discuție particulară cu ministrul Agriculturii, Petre Daea.
ℹ La calculul impactului grânelor ucrainene ieftine, s-au avut in vedere două elemente: oferta excesivă (media intre producția internă, importul și exportul) si valoarea pierderii producției.
ℹ Comisia susține că, în 2022, România a raportat secetă și o recoltă mai mică și că importurile făcute sunt in măsură să acopere necesarul primit. De asemenea, comisarul pentru agricultură a sustinut ca România nu a prezentat o situație clară privind cantitatea exactă de cereale aflată acum în depozite.
ℹ A fost luată în considerare situația actuală față de media celor cinci ani înainte de război, iar creșterea producției s-a constatat doar în două state, Polonia și Bulgaria. Janusz Wojciechowski a declarat că România a primit ajutor deoarece are un rol preponderent în culoarele de solidaritate. În România, deși producția a fost mică, toate spațiile de stocare erau deja pline.
ℹ El a susținut că prețurile cerealelor au fost afectate în toate statele membre, nu doar în cele învecinate Ucrainei. Comisarul a mentionat ca pentru a elibera mai mult de 56 de milioane din cei 450 de milioane de euro disponibili în rezerva de criza PAC, ar fi fost nevoie de susținerea majorității statelor membre la votul în Consiliu. Având în vedere că sunt doar cinci state membre afectate de cerealele ucrainiene si foarte multe alte cereri de a accesa aceasta rezerva PAC din partea celorlalte state, o sumă mai mare de 56 milioane de euro nu ar avea șanse să treaca la votul de la sfârșitul lunii martie.