De ceva vreme, criza sanitară provocată de pandemie nu mai este una singulară. În paralel, ne confruntăm cu o criză de securitate în vecinătatea României, deci și a NATO și a Uniunii Europene, și suntem afectați de o criză a energiei la nivel mondial.Creșterea prețurilor la energie electrică, dar și la gaze naturale, pune mare presiune pe bugetele statelor membre ale Uniunii Europene prin măsurile compensatorii naționale. Între acestea se regăsesc: plafonările prețurilor la energie, reducerea taxelor și subvenționarea consumatorilor casnici vulnerabili.România se numără printre cele mai afectate țări de creșterea prețurilor la energie. O analiză realizată de Politico Europe (https://www.politico.eu/…/power-prices-electricity…/) arată că prețurile la electricitate au crescut de aproape cinci ori într-un an în Grecia, Croația, Bulgaria și România. De asemenea, cinci state membre (Grecia, Slovenia, Croația, Franța și Italia) înregistrează prețuri medii lunare ale energiei electrice pe kilowatt-oră mai mari decât prețurile din România, afirmă pe Facebook europarlamentarul PNL Dan Motreanu.
CE MAI SUSȚINE DAN MOTREANU:
Este un semnal de alarmă care demonstrează cât de necesar este ca actuala Coaliție de guvernare să acționeze. Măsurile luate până acum – plafonarea prețurilor la 0,31 lei/ kWh la gaze și la 0,8 lei/kWh la energie, compensarea facturilor, interzicerea debranșării, anularea și retrimiterea facturilor greșite reprezintă un aport de oxigen necesar. Avem însă nevoie de măsuri suplimentare care să se extindă și după 1 aprilie. De exemplu, în Grecia s-a decis reducerea TVA la electricitate pentru gospodării și întreprinderi, plafonarea costurilor de încălzire pentru consumatorii cu venituri reduse și subvenții lunare pentru încălzire de până la 100 de euro pentru aceeași consumatori. Impactul bugetar al acestor măsuri este de aproximativ 1,8 miliarde de euro. În Polonia, guvernul a decis reducerea TVA la 5% pentru energia electrică și suspendarea TVA pentru facturile la gaze. Costul acestor măsuri pentru vistieria finanțelor publice este estimat la 2 miliarde de euro.Actuala criză a prețurilor la energie este amplificată și de ambiția de a ajunge rapid la o Europă verde. În intervențiile mele din Parlamentul European, am solicitat Comisiei Europene să vină cu studii de impact economice și sociale riguroase pentru a ne asigura că ambițiile climatice nu destabilizează economia și veniturile cetățenilor, în special veniturile consumatorilor vulnerabili. În grupul PPE susținem decarbonizarea economiei, dar nu dezindustrializarea Europei. Trebuie să generăm diversificare și securitate în cadrul lanțului de aprovizionare cu energie pentru că dependența ridicată de un actor sau altul va face imposibilă o reglare și o stabilitate a prețurilor.Tranziția verde și climatică va fi un succes numai dacă va merge mână în mână cu specificul mixului energetic al fiecărei țări, în cazul României: gaze naturale, energie regenerabilă și energie nucleară. În acest sens, susțin în Parlamentul European adoptarea actelor delegate din Taxonomie care califică energia nucleară și gazele naturale ca investiții durabile.
