Cum se apropie ziua de ales liber primari sau parlamentari, coincidenţele încep antrenamente tari. Condiţiile fiind întrunite, balul se dezlănţuie cu frenezii de căluşari. Deodată, parlamentul şi partidele dau pe afară de ofiţeri acoperiţi. Denunţătorii se scoală în zori, se pun pe scris şi îşi aduc aminte, cu precizie de lunetist, când şi pe cine au mituit. Primari în funcţie şi candidaţi de succes potenţial sunt arestaţi de DNA.Recomandarea comună a serviciilor secrete şi a DNA e să credem cu fanatism în coincidenţe repetate şi nelimitate. Adică să fim tâmpiţi. Nu, mulţumesc!, scrie pe blogul său de la adevarul.ro europarlamentarul PNL, Traian Ungureanu.
Din cultul pentru spionismul de tip Bond a răsărit fascinaţia pentru ofiţerul acoperit. Rezultatul: o mulţime de trepăduşi acoperiţi de prostie. Toţi inutilizabili pentru un serviciu secret serios, dar utili la noi, unde fişa postului presupune calomnia cu napalm şi dinamitarea listelor de candidaţi. Masoneria de depou dă, în sfârşit!, importanţă unor nulităţi care se ţin de şedinţe în pivniţe, cu şorţuri, mistrii, inele mari şi alţi înlocuitori ai găletuşei de nisip. Haiducofilia grefează bărbăţie frustraţilor ahtiaţi de putere şi repartiţii în arest, mai afirmă Ungureanu.
FRAGMENTE DIN ARTICOLUL LUI TRU:
Ateismul zvelt propovăduit de Servicii şi de DNA îndeamnă la două concluzii târzii şi inevitabile. Prima spune că o democraţie pusă la cale de securişti va fi infiltrată şi manevrată tot de securişti. A doua pleacă de la o vorbă veche: codru-i frate cu românul. Codruţa nu e. După un obicei democratic bine aşezat, cu o lună înainte de alegerile locale, masa e pusă şi în jurul ei stau, cu listele în mână, adevăraţii jucători: cei ce susţin că ne protejază informativ şi cei ce susţin că ne apără de hoţi. Serviciile şi DNA.
În altă cameră, la o masă mai mică, stă onor electoratul. El are menirea de a reacţiona. Alegătorii au, adică, dreptul la psihodramă, la sila care îi ţine acasă. Şi la indignarea care dă imagine bună şi legitimitate populară DNA. Aşa arată alegerile. Acest spectacol sub-sud-american poate fi negat doar din naivitate sau disperare civică. Amândouă, rude bune şi nevinovate ale orbirii. Vin alegerile şi începe vânătoarea de aleşi locali? Foarte bine! Dacă justiţia funcţionează pavlovian, atunci şi bucătarii ar trebui să se ascundă, cât ţine luna preparatelor culinare. Iar cineva ar trebui să comunice rapid la SRI că, pe durata Festivalului Enescu, nu e nevoie de interceptări. De la Mozart la Porumbescu, tot ce se poate asculta acolo e demult pe CD. (…)
Altfel spus, alegerile sunt pregătite cu grijă. DNA nu e pe liste, dar le face. Serviciile nu vorbesc, dar ascultă. Dumneavoastră votaţi. Din păcate, e de bănuit că am terminat viitorul justiţiei, înainte de a-i da o şansă. Nimeni nu poate explica de ce ar trebui să aplaudăm legea aplicată politic. Nimeni nu îndrăzenşte să se întrebe de ce aceiaşi hoţi sunt liberi între campanii şi arestaţi cum devin candidaţi. Nimeni nu ştie de ce am început să numărăm arestări tematice abia după 2012. Asta, cu excepţia cazului în care, din 2012, după ani de dotare mizeră, DNA a primit cafea, printere şi consumabile berechet. Cine crede că pledoaria de mai sus e un fel de a lua apărarea hoţilor îşi plasează bunul simţ în arest preventiv. Oricât de înrăiţi hoţii, legea nu are voie să urce pe scenă pentru servicii electorale şi răfuieli de sistem. Oricâte condeie militante ar prescrie naivitate în masă, lucrurile trebuie spuse. Tocmai pentru că există o judecată finală şi, din câte se vede, România se va prezenta acolo cu stăpâni noi şi cancer vechi. Alte naţii şi alte caractere târâie un handicap de care noi ne-am uşurat fără icnet. Prin alte părţi, oamenii nu cred în coincidenţe. Cred în cauză şi efect. Când un roi de fapte e atras de acelaşi lucru, cei mai mulţi spun, ca scoşi la tablă: dacă A, atunci B! Noi facem altfel. Noi ne obligăm să credem numai în coincidenţe: dacă A, atunci orice, de la B la Z! Cu alte cuvinte, oarbă fiind, justiţia noastră nimereşte sistematic Brăila. Ba chiar mai mult: e navetistă!
