Episcopul Huşilor, Ignatie, a transmis într-un mesaj adresat cu prilejul zilei de 1 Decembrie, că sărbătoarea naţională a României „nu înseamnă doar prilejul de a vorbi despre patrie şi neam, valori naţionale, fără să devenim noi înşine cei care cultivăm zi de zi valoarea, frumosul, autenticul şi respectul faţă de trecut sau prezent, aşa cum sunt ele, cu strălucirea şi penumbrele lor”.
Ierarhul a subliniat că este „nevoie urgentă” să ne vindecăm de „prostie”, explicând că aceasta înseamnă „mai ales lipsă de asumare şi diagnoză”.
„Nu e nevoie să vorbim nici cât de frumoşi sau cât de unici suntem pe această planetă, nici să ne autoflagelăm sau să ne lamentăm perpetuu cât de înapoiaţi şi netrebnici suntem printre popoarele Europei. E nevoie de limpezime la minte şi suflet. (…) Astăzi, nu avem voie nici să fim ţanţoşi pentru ceea ce au făcut înaintaşii noştri, atâta timp cât noi le întinăm făptuirile prin minciună, ură, laşitate, oportunism şi mediocritate. Nu avem voie nici să ne victimizăm gratuit, dând vina ca Adam pe Eva pentru neascultarea lui, ci să ne vedem cât se poate de lucid propriile imaturităţi, propria ipocrizie, propria răutate şi propria încremenire în trufie şi necinste. E nevoie urgentă să ne vindecăm de prostie, care înseamnă mai ales lipsă de asumare şi diagnoză, atunci când conştientizăm că ne ducem în prăpastie”, a spus Ignatie, într-un mesaj postat pe site-ul Episcopiei Huşilor.
Prelatul a făcut referire la aşa-numiţii „slujitori ai prostiei”, menţionând în context „şmecherul”, „tupeistul”, „zvonerul”, „păreristul”, „cârpaciul” sau „fudulul” şi a afirmat că aceştia sunt inamici care trebuie permanent arătaţi cu degetul pentru a putea fi înlăturaţi şi marginalizaţi, deoarece, în caz contrar, „vom intra în stare de agonie ca neam, ca identitate culturală şi naţională”.
„Vă propun ca până anul viitor, când vom fi iarăşi în ambianţa de sărbătoare şi bucurie pentru tot ceea ce au făcut înaintaşii noştri, să eradicăm, clipă de clipă, aceste faţete ale prostiei mai întâi din noi înşine şi apoi din jurul nostru, pentru că doar prin primenire morală vom avea şansa să constatăm că suntem conduşi de oameni cinstiţi şi nu avizi de a-şi pune poftele lor mai presus de nevoile neamului; că vom putea identifica semne ale bunăstării economice şi nu doar dorinţa de a ne îmbogăţi, furând statul sau înşelându-ne copios semenul; vom constata că vom cultiva un primat al spiritului pentru omul străbătut de fibrele morale ale credinţei, nu doar încăpăţânarea rigidă de a ne încleia în mărunţişurile relative ale vieţii, caracteristică omului redus la statutul de fiinţă biologică, carnală; vom putea avea bucuria păstrării rădăcinilor sănătoase, care nu pot fi smulse doar pentru că unii vor să creştem ca vlăstare din apele otrăvite ale ideologiilor seculare şi efemere; ne vom reaminti cu demnitate că viaţa este un dar şi presupune libertate conjugată cu responsabilitate, nu vicii dezlănţuite, care trebuie apărate şi ratificate, cu orice preţ, în numele unui umanism permanent revoltat şi setat pe a anula tot ceea ce nu este în conformitate cu duhul unei societăţi în care valorile tari se doresc a fi relative şi fluide, iar trecutul o realitate discutabilă şi fără sens, pretabilă dispreţului şi ignoranţei”, a mai transmis episcopul Huşilor.