Pe 12 noiembrie, parlamentarii democrați din Comitetul de Supraveghere al Camerei Reprezentanților au publicat trei e-mailuri de la finanțatorul Jeffrey Epstein, acuzat de trafic sexual de fete minore și care s-a sinucis în închisoare. Aceste documente, obținute de la moștenitorii lui Epstein, sugerează că președintele american Donald Trump ar fi putut fi la curent cu activitățile criminale ale decedatului. În aceeași zi, Camera Reprezentanților a inițiat un vot pentru publicarea înregistrărilor Departamentului de Justiție privind cazul Epstein.
Finanțiatorul Jeffrey Epstein, care a pledat vinovat în 2008 pentru organizarea prostituției și a fost condamnat pentru violarea unei minore, a fost arestat din nou în SUA în vara anului 2019 și acuzat de trafic de fete, inclusiv de doar 14 ani, și de solicitarea lor în scopuri de prostituție. În august același an, miliardarul în vârstă de 66 de ani s-a sinucis în închisoare înainte de procesul său. Prietena și complicea sa, cetățeanul britanic Ghislaine Maxwell, execută o pedeapsă de 20 de ani pentru complicitate la trafic sexual.
Moartea lui Epstein a stârnit multe speculații: republicanii au susținut că „clanul Clinton” a scăpat de finanțator, în timp ce democrații au sugerat implicarea lui Trump. Ulterior, directorul FBI, Cash Patel, numit în funcție în 2025, a concluzionat că Epstein s-a sinucis.
Ce s-a aflat despre legăturile lui Trump cu Epstein
Într-una dintre scrisorile divulgate, datată aprilie 2011 și adresată lui Ghislaine Maxwell, Epstein scrie: „Vreau să înțelegi: câinele care nu a lătrat este Trump. [Numele victimei este reținut] a petrecut multe ore în casa mea cu Trump.” Expresia engleză „câinele care nu a lătrat” provine dintr-o povestire de Arthur Conan Doyle în care Sherlock Holmes deduce că criminalul era o cunoștință a victimelor, deoarece câinele lor nu a lătrat în noaptea crimei. Astăzi, expresia denotă o absență semnificativă a acțiunii care servește drept indiciu.
Într-o corespondență din 2015 cu jurnalistul Michael Wolf, Epstein spune că CNN plănuiește să-l întrebe pe Trump despre relația lor și întreabă ce ar trebui să răspundă Trump. Jurnalistul sugerează să-i permită candidatului la președinție să se „îngroape”. „Dacă susține că nu a fost niciodată în avion sau în casă, asta îți va oferi PR și influență valoroase [dacă câștigă]”, sfătuiește Wolf. În ianuarie 2019, cu șase luni înainte de arestarea sa, Epstein i-a scris lui Wolf că Trump i-a cerut să părăsească clubul Mar-a-Lago, chiar dacă „nu a fost niciodată membru”. Epstein adaugă că președintele SUA „bineînțeles că știa despre fete pentru că i-a cerut lui Ghislaine să se oprească”.
Trump a declarat că, la mijlocul anilor 2000, i-a interzis lui Epstein accesul la reședința sa din Mar-a-Lago, deoarece „fura” tinere care lucrau la spa-ul de lângă piscină. Înainte de asta, în 2004, oamenii de afaceri s-au certat, se pare din cauza unei dispute privind o tranzacție imobiliară în Palm Beach. În 2002, Trump a susținut că îl cunoștea pe Epstein de 15 ani, iar în 1992, NBC a difuzat un reportaj despre o petrecere la Mar-a-Lago la care a participat Epstein.
Michael Wolff este autorul a patru cărți despre Donald Trump. Prima, „Fire and Fury” (Foc și furie), despre începutul primului mandat prezidențial al republicanului, a devenit un bestseller, dar a ridicat îndoieli cu privire la veridicitatea unora dintre afirmațiile sale. În 2024, Wolff a lansat podcastul „Fire and Fury”, care includea înregistrări ale conversațiilor sale cu Epstein, înregistrate în 2017 pentru o biografie nescrisă a finanțatorului. Potrivit jurnalistului, acesta are 100 de ore de interviuri cu Epstein, în care dezvăluie „mecanismele interne ale Casei Albe Trump și relația lor profundă și de lungă durată”.
Miercuri, Comitetul de Supraveghere al Camerei Reprezentanților din SUA a publicat întreaga colecție de e-mailuri ale lui Epstein – peste 20.000 de documente. Numele lui Trump apare și el în ele: Epstein se plânge de actualul președinte american, numindu-l „murdar” și „aproape nebun”, iar în decembrie 2015, îi oferă unui reporter de la New York Times „poze cu Donald cu fete în bikini în bucătăria mea”. Într-un alt e-mail, Epstein sugerează reporterilor să-l întrebe pe majordomul său despre Trump, „care aproape a dărâmat ușa, lăsându-și amprenta nasului pe geam, pentru că tinerele înotau în piscină și era atât de concentrat asupra lor încât s-a izbit de ușă”. În noiembrie 2016, la doar câteva zile după victoria electorală a lui Trump, Epstein a scris că se afla în Turnul Trump, sediul Organizației Trump și apartamentele familiei președintelui ales, deși republicanul a susținut că nu mai comunicase cu finanțatorul până în acel moment.Arhiva conține, de asemenea, numeroase e-mailuri în care Epstein este întrebat despre Trump de către interlocutori sau în care finanțatorul însuși oferă sfaturi cu privire la președintele SUA. Într-un astfel de e-mail, Jeffrey Epstein îi scrie lui Thorbjørn Jagland, pe atunci secretar general al Consiliului Europei, că președintele rus Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov ar putea „să-și facă o idee mai bună despre președintele Trump dacă ar vorbi cu Epstein”. E-mailul a fost trimis lui Jagland în iunie 2018, cu o lună înainte de întâlnirea lui Trump cu Putin la Helsinki. În aceeași corespondență, Epstein susține că a avut o conversație productivă cu reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, povestindu-i despre Trump (diplomatul rus a murit la New York în 2017).
Casa Albă a adoptat o poziție defensivă, secretarul de presă Caroline Levitt declarând că e-mailurile divulgate „nu dovedesc absolut nimic altceva decât că președintele Trump nu a făcut nimic greșit”.
De ce încearcă Trump să prevină alte dezvăluiri
Pachetul de documente publicat miercuri a fost obținut de președintele Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, James Comer, un republican, printr-o citație emisă moștenitorilor lui Epstein în august. Comer spera să potolească nemulțumirea crescândă în rândul republicanilor față de eșecul lui Trump de a-și respecta promisiunea din campanie de a declasifica toate „dosarele Epstein” deținute de Departamentul de Justiție. Teoriile conspirației au interpretat acest lucru ca o confirmare a faptului că dosarele conțin dovezi ale unui „stat profund” care protejează pedofilii și alți infractori din elita americană.
În februarie, la aproximativ o lună după inaugurarea lui Trump, procurorul general Pam Bondi a publicat aproape 200 de pagini de documente legate de cazul Epstein, majoritatea fiind deja cunoscute. La începutul lunii iulie, Departamentul de Justiție și Biroul Federal de Investigații (FBI) au publicat o notă în care preciza că ambele agenții, după ce au analizat materialele cazului, au ajuns la concluzia că nu exista o „listă de clienți” pentru serviciile „fetelor lui Epstein”. Nota menționa că o parte semnificativă a materialelor nu ar fi fost publicată nici dacă Epstein ar fi supraviețuit până la proces, iar decizia de a le sigila a fost luată „exclusiv pentru a proteja victimele și pentru a evita expunerea oricăror terțe părți la acuzații de infracțiuni”.
Cu toate acestea, republicanii au continuat să ceară acces deplin la toate documentele anchetei. Presiunea s-a intensificat când The Wall Street Journal a relatat că Trump i-a trimis lui Epstein o felicitare cu ocazia celei de-a 50-a aniversări în 2003, care conținea limbaj sugestiv sexual, o declarație de prietenie și o referire la secrete comune. În iulie, congresmanul republican Thomas Massie și democratul Ro Khanna au introdus un proiect de lege în Camera Reprezentanților care ar obliga Departamentul de Justiție să publice toate materialele din ancheta Epstein.
Pe 2 septembrie, Massie și Khanna au inițiat o procedură specială pentru a supune proiectul de lege la vot fără dezbatere prealabilă în comisie. Pentru a face acest lucru, aveau nevoie de 218 semnături. Întrucât democrații dețin 214 locuri în camera inferioară a Congresului, autorii proiectului de lege aveau nevoie de sprijinul a încă trei republicani. În aceeași zi, Comer a publicat peste 33.000 de pagini de documente obținute de la Departamentul de Justiție, dar nu a reușit să perturbe colectarea semnăturilor. Trei congresmene republicane – Marjorie Taylor Greene (Georgia), Nancy Mace (Carolina de Sud) și Lauren Boebert (Colorado) – au susținut petiția. Trump a încercat să-l sune și să-l descurajeze personal pe Mace, iar Boebert a fost convocată la o întâlnire cu înalți oficiali ai administrației, inclusiv procurorul general Bondi, adjunctul ei, Todd Blanche, și directorul FBI, Patel, dar ambele congresmene au rămas ferm convinse, au constatat ABC News și The New York Times .
Congresmenul democrat din Arizona, Adelita Grijalva, a adăugat ultima semnătură, numărul 218, la petiție aproape imediat după depunerea jurământului. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a refuzat să-i recunoască mandatul timp de peste șapte săptămâni, după ce a câștigat alegerile speciale din septembrie. Grijalva însăși a atribuit întârzierea dorinței lui Johnson de a bloca un vot privind cazul Epstein (președintele Camerei Reprezentanților a negat aceste acuzații). După ce petiția a atins numărul necesar de semnături, Johnson a anunțat că un vot asupra acesteia va avea loc săptămâna următoare.
New York Times notează că, chiar dacă Camera Reprezentanților aprobă rezoluția, aceasta va trebui să fie adoptată de Senatul controlat de republicani, unde perspectivele sale sunt slabe. Și dacă va ajunge pe biroul președintelui, acesta o va respinge aproape sigur. Cu toate acestea, continuă ziarul, Trump a dus o campanie extrem de activă pentru a preveni un vot în Cameră care i-ar obliga pe republicani să aleagă între loialitatea față de el și cererile alegătorilor de transparență deplină în ancheta Epstein.
Însuși Trump a scris pe contul său de socializare, Truth Social, că „doar un republican cu adevărat rău sau prost ar cădea în această capcană” a democraților care încearcă să distragă atenția publicului de la consecințele închiderii record a guvernului, care s-a încheiat pe 12 noiembrie. „Nu poate exista nicio distragere din partea lui Epstein sau a oricărui alt guvern, iar toți republicanii implicați trebuie să se concentreze exclusiv pe redeschiderea guvernului și repararea pagubelor colosale pe care le-au cauzat democrații”, a subliniat el.
