DW:IOHANNIS la Göteborg a spus lucruri care preocupă destul de puțin publicul din România

În ambianța de deschidere a summit-ului de la Göteborg (Gothenburg), echipa de social media a Comisiei Europene a postat un mesaj expresiv: ”Pilonul european al drepturilor sociale are în vedere crearea unor oportunități egale pentru toți, indiferent de loteria locului de naștere”. Iar Marianne Thyssen, responsabila cu afacerile sociale și cu locurile de muncă în cadrul Comisiei Europene, a postat la rândul ei un mesaj optimist: ”Bucuroasă să fi sosit la Gothenburg pentru Summit-ul social 2017 pentru a așeza progresul social în inima proiectului european.” .

Urmărind aceste mesaje s-ar putea crede că reuniunea la care participă șefi de stat și de guvern, lideri de confederații sindicale, activiști în ONG-uri cu vocație socială, are un plan de lucru foarte precis. În realitate, așa cum am văzut în primele ore ale summit-ului desfășurat simultan în trei paneluri diferite, discuțiile sunt practic imposibil de rezumat. Fiecare șef de stat sau de guvern s-a referit aproape exclusiv la situația din propria țară. De altfel exact acest lucru li s-a cerut, să se refere la experiența proprie, dar, în chipul acesta, a fost mai vădit cât de dificilă este conturarea unor convergențe. Nu întâmplător discursurile mai ușor de pus laolaltă, mai omogene, au aparținut confederațiilor sindicale, sau ale activiștitilor din ONG-uri cu misiuni sociale. Sindicaliștii din Europa vorbesc cu toții un limbaj asemănător (pentru că au probleme asemănătoare), dar nu și oamenii politici care exprimă, inevitabil, preocupări diverse din perspective ele însele diferite, dacă nu chiar opuse.

Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit la rândul său în cadrul panelului dedicat accesului pe piața muncii și nu putem să nu remarcăm că a spus lucruri care preocupă destul de puțin publicul din România. Desigur ele au fost relevante în context, dar la mare distanță de marile frământări domestice. Președintele a vorbit despre eforturile din România dedicate integrării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și a enumerat romii, persoanele cu dizabilități sau (surprinzător) persoanele vârstnice. Nu credem să fi auzit cineva în România despre măsuri privind integarea vârstnicilor pe piața muncii. Aici, pe de o parte, toata lumea vorbește despre tineri, iar pe de alta despre reangajări nelegitime și pensii speciale. Președintele a vorbit și despre egalitatea pe piața muncii dintre femei și bărbați susținând că s-ar fi făcut progrese tangibile.

În fine, să reținem aspectele cu adevărat relevante. Președintele Klaus Iohannis, plasat în stânga premierului olandez Mark Rutte, a cerut țărilor occidentale să nu introducă condiții mai greu de îndeplinit pentru aderarea la euro prin așa numitele criterii de convergență reală, căci ar apărea riscul ca între Vest și Est să se caște o prăpastie și mai mare. Dacă am înțeles bine, președintele Iohannis a susținut, implicit, că România ar putea reduce mai repede din diferențe în interiorul zonei euro, decât în afara ei. E un subiect care pretinde cu adevărat să fie discutat. În orice caz, ideea centrală a rămas opoziția sa față de o Europă cu trepte diferite de integrare.

Ne vom referi mai puțin la alte intervenții, căci, așa cum am spus, ele au fost extrem de eterogene. Se impune în schimb o observație de ordin general. La acest summit fiecare lider politic s-a putut lăuda nestingherit, căci nu era acolo nimeni care să-i opună un punct de vedere diferit și lucrurile au mers până într-acolo, încât un prim-ministru a criticat presa din propria patrie care nu i-ar aprecia succesele (Letonia). Foarte mulțumit de sine s-a arătat, bunăoară, și premierul spaniol Mariano Rajoy care a dat impresia că vine dintr-o țară care a depășit toate crizele.

A atras însă atenția prin caracterul ei polemic intervenția lui Viktor Orbán, premierul Ungariei, care spre deosebire de colegii săi a negat din start posibilitatea unui model social european unic, pledând în schimb pentru abordările naționale. El a invocat diversitatea ireductibilă a perspectivelor (modelul social suedez, cel francez în plină evoluție după alegerea lui Macron etc), dar așa cum era de așteptat discursul său a fost primit cu răceală.

Totuși, cel puțin într-o privință, liderul de la Budapesta avea dreptate. Dezbaterile privind pilonul social european, care au debutat cu mai bine de un an în urmă și care au strâns peste 16 000 de intervenții într-o amplă consultare publică prealabilă, par lipsite de coerență. Într-un mod cu totul diferit, președintele României sesiza, în esență, același lucru atunci când avertiza că există riscul ca (pe urmele Europei cu două viteze) diferențele dintre Est și Vest să crească, ceea ce – am adăuga noi – ar fi un eșec al unei mari intreprinderi cu scopuri atât de generoase. Căci propunându-și să anihileze hazardul nașterii în Europa, așa cum se spune în tweet-ul promoțional, s-ar obține exact contrariul.