COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE:
Președintele Klaus Iohannis va lua parte pentru prima dată la o reuniune a ”Inițiativei a celor Trei Mări”, un proiect promovat în principal de Polonia. La reuniune va participa și președintele SUA, Donald Trump.
Inițiativa celor Trei Mări este o idee relativ nouă în peisajul diplomatic european care își propune să stimuleze o cooperare mai strânsă mai ales pe teme energetice între cele 12 țări membre UE cuprinse între marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră. E vorba mai exact de Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, adică în principal de țările fostului Est comunist.
Prima reuniune a avut loc anul trecut în Croația, la Dubrovnik, unde a participat din partea României secretarul de stat Cristian Bădescu, dar anul acesta va participa președintele Klaus Iohannis, ceea ce ar putea însemna că, după tatonările inițiale, România s-a decis să se implice mai mult în acest proiect subvenționat moral și de Statele Unite. Ideea a aparținut președintelui conservator al Poloniei, Andrzej Duda, inspirat, pesemne, de mai vechi preocupări poloneze care datează de dinainte de al Doilea Război Mondial. Potrivit unor comentatori polonezi, președintele Duda ar fi reluat modelul federației Intermarium pe care o proiecta mareșalul Józef Piłsudski în deceniul al treilea al secolului trecut și care viza o alianță între țările cuprinse ”între Mări” cu scopul de a asigura securitatea țărilor membre atât prin raportare la Rusia Sovietică, cât și la Germania.
Evocarea modelului pare astăzi cu totul inoportună, dar dacă ne gândim la turnura pe care a luat-o politica poloneză după venirea conservatorilor la putere și la răcirea relațiilor cu Germania, modelul interbelic are cel puțin o virtute explicativă. Polonia este într-o măsură mai mare decât România preocupată să-și asigure independența energetică față de Rusia și reproșează periodic Berlinului construirea unor conducte ce transportă gazele rusești prin Marea Nordului direct în Germania, evitând astfel tranzitul prin Polonia, Belarus sau țările baltice. Judecând după conținutul reuniunii de la Dubrovnik, Polonia e dornică în primul rând să cointereseze țările ”dintre Mări” pentru construirea unor conducte de gaz care, pornind din Turcia să lege sudul de nordul continentului european.
Știm deocamdată prea puțin despre proiectele care ar da susbstanță ”Inițiativei” și probabil că după participarea președintelui Iohannis ne vom putea face o opinie mai clară cu privire la miza acestui format de cooperare regională și la semnificația participării președintelui Donald Trump. În orice caz Polonia acordă evenimentului o însemnătate cu totul extraordinară cu atât mai mult cu cât Casa Albă a anunțat că președintele Trump va rosti cu această ocazie un discurs important, adresându-se direct poporului polonez în Piața Krasinski din capitala Poloniei. În consecință, la Varsovia, lumea se așteaptă ca președintele SUA să confirme că va proteja Europa de Est de un atac al Rusiei, angajament pe care l-a rostit explicit pentru prima dată cu ocazia vizitei la Washington a președintelui României, Klaus Iohannis.
Vom vedea mai târziu cum se articulează consolidarea aceasta a flacului estic al NATO cu temele economice și energetice, cu relația nord-sud, cu celelalte subiecte ale integrării europene, dar nu putem evita deocamdată impresia că Washingtonul, în ciuda circumstanțelor diferite, reactualizează tacit distincția pe care o făcea fostul secretar de stat, Donald Rumsfeld, între ”noua” și ”vechea” Europă. Deși, de data aceasta, nu atât America, cât Europa de est pare interesată să reînvie distincția, atrăgând Washingtonul într-o politică preferențială.
