DW: Germania face presiuni mari la Bruxelles pentru sancționarea țărilor care nu vor migranți

Bruxelles, sediul central al politicii europene, este marcat din plin de vacanța de vară: sălile de ședință de la Comisia Europeană și de la Parlamentul European sunt goale. Din contră, dezbaterea privind solidaritatea europeană în criza refugiaților s-a întețit din nou, fiind realimentată nu în ultimul rând de eurodeputații germani. În miezul dezbaterii stă propunerea de a pedepsi țările nesolidare prin tăierea fondurilor structurale de care aceastea beneficiază de la bugetul comunitar.

Potrivit doamnei Ingeborg Grässle, șefa comisiei de control bugetar din PE, „țările care nu respectă dreptul comunitar sau care nu se implică suficient în înregistrarea și preluarea refugiaților ar trebui penalizate financiar”. Grässle, eurodeputată din tabăra conservatoare, face valuri la Bruxelles în pofida pauzei de vară. Tonuri atât de ridicate nu s-au auzit până acum în capitala UE. Cel puțin nu la acest nivel înalt.

Amenințări goale

Din punct de vedere juridic, lucrurile sunt foarte clare: în tratatele de funcționare a UE nu există niciun mecanism de anulare a subvențiilor primite de statele membre. Aspectul a fost evidențiat de însuși șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Mesajul său: confiscarea fondurilor deja aprobate nu este posibilă, așa ceva nu este prevăzut.

Asta cel puțin deocamdată. UE nu a fost atât de solicitată înainte, problemele majore de solidaritate au apărut abia după criza refugiaților. Legislația actuală precede refuzul țărilor din est de a accepta cote obligatorii de repartizare a refugiaților. Prevederile au fost stabilite înainte ca Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia să ignore pe față hotărârea de soluționare comună a crizei. Rezultatul este că Europa transpiră acum de frică că Turcia ar putea renunța la acordul privind refugiații. Ce se va întâmpla atunci? Situația din Turcia a reaprins de fapt dezbaterea privind cotele de repartizare a refugiaților.

Solidaritate în schimbul banilor

Nu doar conservatorii cer la Bruxelles sancționarea țărilor încăpățânate. Și alți eurodeputați de frunte, precum liberalul Alexander Graf-Lambsdorff, se gândesc cu voce tare la modalitățile de pedepsire eficientă a statelor membre care nu respectă deciziile comunitare. Și pentru el, revizuirea mijloacelor financiare de presiune ar putea fi o modalitate „de corectare în următorii trei ani a bugetului comunitar.”

Cu alte cuvinte, să fie folosite verificările bugetare din toamnă pentru a tăia la nevoie anumite subvenții. Graf Lambsdorff vede aici un potențial instrument de presiune: „Guvernul german ar face bine ca la verificările bugetare din toamnă să se asigure că țări net beneficiare precum Ungaria și Polonia sunt mai solidare în chestiunea refugiaților și respectă mai bine valorile europene asumate.” Un astfel de pas, reiese din cercurile liberale, ar fi un test, „o soluție cârpită”, ceva ce nu a mai fost încercat până acum. O astfel de evoluție ar fi una regretabilă.

Drumul spre sancțiuni eficiente

Eurodeputații cred că problema este de fapt felul în care au fost concepute sancțiunile pentru țările membre. La neaplicarea directivelor europene, se pot da amenzi simbolice de către Bruxelles. „Aceasta ar fi povestea clasică”, conform unui membru al PE. În cel mai rău caz, unei țări i se poate retrage dreptul de vot în Consiliul European. Nu există însă „soluții intermediare”. Sancțiunile sunt fie simbolice, fie exagerate, critică anumiți eurodeputați chestionați pe această temă.

Și de aceea, creștin-democrata germană Grässle cere reformarea totală a sistemului european de finanțare: „Bugetul UE trebuie reformat pe un fundament eminamente nou și trebuie introduse condiții mai dure pentru acordarea de fonduri structurale țărilor membre.” Dezbaterea privind sancțiuni mai eficiente nu este o noutate la Bruxelles. De data aceasta este însă neobișnuit de vocală. Taman în mijlocul vacanței politice de vară.