Home Analize DW despre clipul PNL: România rea și hoață

DW despre clipul PNL: România rea și hoață

0

COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE

Nu orice clip electoral pretinde să fie comentat. Dar acest clip este semnificativ căci ilustrează nu doar o retorică de campanie, ci chiar o ideologie.

Clipul electoral al PNL cu ”România hoață” a devenit campionul comentariilor negative. Nu fără motiv. Dar, deși s-au spus multe lucruri, dintre care unele judicioase sau interesante ca asocieri, încă nu s-a spus destul despre planul ideologic care susține imaginea. Probabil că majoritatea cititorilor va fi văzut deja acest film care reprezintă o fată tânără, îmbrăcată cu o cămașă lungă brodată cu flori, o Românie rurală simbolică, care face piruete ascunzându-și fața cu părul lung, în timp ce o voce ne dezvăluie ispitirile la care este supusă ființa aceasta nesigură, imatură și ezitantă: ”Există în mine ceva care mă face să fiu rea și hoață, dar și ceva care mă împinge înainte să fiu bună și să ofer mai mult, voci care îmi șoptesc să fiu coruptă, dar și o lumină care mă îndeamnă să stau dreaptă”. Cuvintele sunt rostite cu o elocvență școlărească, cu acea convingere silită cu care se recitau odinioară poeziile cu Partidul.

Jocul acesta lăuntric al ispitirilor și al rezistenței morale ar ilustra, pesemne, situația generală în care se găsește România de azi, prinsă între tendințe contradictorii. Esența ar fi că miza alegerilor din decembrie este lupta anticorupție. Este, desigur, același mesaj cu care a candidat în alegerile prezidențiale Monica Macovei, pe care și l-a însușit abia pe parcurs Klaus Iohannis, care avusese inițial un proiect consistent, și cu care a intrat, oblic, în campanie Dacian Cioloș odată cu Platforma România100.

Am scris de multe ori că obsesia aceasta eticistă este o schematizare a realității, o formă de reducționism care pastișează o psihanaliză simplificată: totul ar ține de impulsul libidinal sau, în cazul nostru, de impulsul corupător. Sex și corupție iată cele două mari resorturi care ar trebui vizate cu prioritate în orice terapie. ”Există în mine ceva care mă face să fiu rea și hoață” spune vocea ”României profunde”, adică instinctul primar al unei vieți care premerge orice morală și care ar trebui supus cenzurii Supraeului. De fapt cine vorbește în clip? În clip ne vorbește Eul, imatur și incert, care pendulează între cele două pulsiuni subconștiente, unul care vine din străfunduri, celălalt care coboară din autoritatea paternă. Iar Tatăl civilizator, prin constrângere desigur (cum altfel?) este aici Occidentul. Un detaliu sare din schemă. E aluzia la Rusia care nu ține însă de străfundurile vieții naționale, ci de ceva exterior și de aceea, probabil, toată lumea a resimțit pasajul ca ceva eterogen și nepotrivit.

Nu orice clip electoral pretinde să fie comentat. Dar acest clip este semnificativ căci ilustrează nu doar o retorică de campanie, ci chiar o ideologie, care nu intenționează doar să explice realitatea, ci și să justifice sensul acțiunii politice. Potrivit ideologiei anticorupție (care nu trebuie confundată cu etica), lucrul care trebuie întreprins cu prioritate în România este combaterea corupției, restul venind apoi de la sine. Odată România curățată, energiile creatoare se vor manifesta din plin, iar investitorii străini vor sosi în abundență satisfăcând toate nevoile de finanțare. Nici candidatul PNL la funcția de prim-ministru, Dacian Cioloș, nu a simțit nevoia să prezinte un program de guvernare, prezentând doar o listă de deziderate pe care a deschis-o cu o declarație anticorupție. În esență aceasta era de fapt suficientă.

Dar dovada că nu mai avem de a face doar cu o exigență etică, ci cu o ideologie este că toți politicienii care subscriu se legitimează pe sine nu atât prin proiecte politice, ci prin declarații anticorupție. Nu mai e vorba, bunăoară, de grija acordată  celor precari, nu mai e vorba de reducerea fiscalității, ci, în primul rând, de susținerea aparatului judiciar. Cine spunea că ”votează DNA”, își exprima desigur entuziasmul pentru reușitele procurorilor, dar, în subsidiar, el exprima perfect caracterul ideologic al acestei preferințe. Iar aparatul judiciar devine, firește, instrument de legitimare a politicienilor sau de delegitimare a lor. Din acest motiv președintele Klaus Iohannis a refuzat unor politicieni de la PSD sau ALDE participarea la ceremoniile dedicate zilei de 1 Decembrie, pentru a da mai multă forță delegitimantă unor decizii ale Parchetului.

În această lumină se explică mai bine și străduința de a o inocenta pe șefa DNA, căci ea joacă un rol central în mecanismul de legitimare-delegitimare politică. Întregul dispozitiv este pus în pericol: dacă însăși șefa DNA se face vinovată de furt intelectual, întreaga mașinărie intră în pană. Ironia teribilă este că Laura Codruța Kovesi seamănă leit cu personajul clipului de mai sus, căci pare croită din același aluat al ”României profunde”, putând mărturisi la rândul ei că e sfâșiată între voci contradictorii. Clipul PNL pretinde că înfățișează felul în care funcționează România profundă, dar el sfârșește prin a deconspira chiar sistemul politic.

Ad

Exit mobile version