Thyssenkrupp, cea mai mare companie siderurgică din Germania, intenționează să renunțe la aproximativ 11.000 de locuri de muncă și să închidă unul dintre centrele sale din Germania. Anunțul este devastator, transmite Deutsche Welle.
CE SPUNE DW:
„Mi se rupe inima. Nu poți trata oamenii în aşa hal. Am muncit pe rupte pentru Thyssenkrupp”, declară, pentru DW, Helmut Renk, directorul comitetului de întreprindere de la uzina Thyssenkrupp din Kreuztal-Eichen, care urmează să fie închisă. Renk, în vârstă de 62 de ani, lucrează pentru companie de peste patru decenii, la fel cum a făcut și tatăl său.
Renk este în asentimentul multor oameni, după cum constată Ulrike Hölter de la sindicatul IG Metall. Angajații nu sunt doar furioși pe consiliul de administrație, ci și disperați, măcinați de temeri existențiale în condițiile în care decizia Tyssenkrupp reprezintă o lovitură grea atât pentru Kreuztal – un orășel din vestul Germaniei – cât și pentru întreaga ţară.
Ce presupune programul de reducere a costurilor al Thyssenkrupp Steel?
La sfârșitul lunii noiembrie, cu puțin timp înainte de sărbătoarea Crăciunului, conducerea Thyssenkrupp și-a anunțat intenția de a renunța la aproximativ 11.000 de locuri de muncă în sectorul siderurgic. Circa 5.000 de posturi urmează să fie eliminate, iar 6.000 externalizate. Măsurile de reducere a costurilor afectează unul din trei locuri de muncă la Thyssenkrupp Steel, care asigură în prezent 27.000 de joburi.
Mai mult, filiala Kreuztal-Eichen din landul Renania de Nord-Westfalia (NRW), unde se prelucrează oțelul, va fi închisă complet.
Thyssenkrupp Steel intenționează să își reducă capacitatea de producție de oțel din Duisburg de la 11,5 la sub 9 milioane de tone. În acest scop grupul dorește să vândă Hüttenwerke Krupp Mannesmann (HKM) din Duisburg, ori chiar închiderea acestei uzine în cazul în care vânzarea nu va putea fi realizată. De asemenea, uzina din Bochum se va închide mai devreme decât era planificat, respectiv în 2027 în loc de 2030.
Ce înseamnă acest lucru pentru Germania şi regiunile respective?
Thyssenkrupp Steel, cel mai mare producător de oțel din Germania, este unul dintre principalii angajatori din această țară, amintește sociologul Gerhard Bosch, profesor la Universitatea din Duisburg-Essen și fost membru al consiliului de supraveghere al Thyssenkrupp Steel Europe timp de zece ani. El avertizează că de fiecare loc de muncă depinde în general și un furnizor.
Regiunea Ruhr din Renania de Nord-Westfalia, din care fac parte Duisburg și Bochum, se află deja în criză economică din cauza încheierii erei cărbunelui și a oțelului. Ultima mină de cărbune a fost închisă în 2018.
În plus, regiunea Ruhr este afectată și de rata mare a șomajului, „pierderea locurilor de muncă având un impact major și asupra orașului Duisburg”, după cum explică Bosch.
Thyssenkrupp este doar una dintre companiile germane care planifică în această perioadă reduceri de personal. Nume grele din industrie, cum sunt producătorii de automobile Volkswagen și Ford, ori grupul tehnologic Bosch, au anunțat intenții similare.
Veștile rele vin în condițiile în care producția economică a Germaniei, puternic dependentă de exporturi, va scădea în 2024 pentru al doilea an consecutiv, în mare parte din cauza reducerii cererii din străinătate.
De ce se află Thyssenkrupp într-o situație atât de grea?
Răspunsul este că la Thyssenkrupp Steel există din ce în ce mai mult supracapacitate, în vreme ce importurile de oțel din Asia au devenit semnificativ mai ieftine. În plus, industria auto, care achiziționa anterior o mare parte din oțelul produs, se resimte ea însăși.
O altă provocare majoră este tranziția la producția de oțel ecologică. Deși Thyssenkrupp intenționează să construiască în Duisburg unul dintre primele furnale din lume alimentate cu hidrogen, nu este încă clar dacă oțelul verde, care este produs fără emisii de combustibili fosili, va fi cu adevărat rentabil.
Criticii acuză inclusiv conducerea companiei de slaba administrare a acesteia. În luna august a acestui an, mai mulți membri ai Consiliului de Supraveghere de la Thyssenkrupp Steel au demisionat, acuzând forurile de conducere că nu au investit suficient în divizia siderurgică pentru a-i asigura competitivitatea.
Gerhard Bosch, de la Universitatea Duisburg-Essen, are un punct de vedere similar și deplânge nivelul insuficient al investițiilor. „Thyssenkrupp Steel are o problemă de calitate și o problemă de investiții ca urmare a unor decizii comerciale greșite”, spune expertul.
Sindicatul anunță că va opune rezistență
Între timp, sindicatul IG Metall se pregătește să lupte pentru menținerea a cât mai multe locuri de muncă.
Frank Patzelt, laminator la Thyssenkrupp Steel din Bochum și sindicalist, afirmă că, în pofida disperării care i-a cuprins, mulți dintre colegii săi sunt pregătiți să lupte. „Numai dacă rămânem uniți putem obține ameliorarea situației noastre”.