Monumentul comemorativ al copilului victimă a exploziei bombei care a explodat în oraş în urmă cu 38 de ani a fost dezvelit sâmbătă la Sfântu Gheorghe – relatează portalul Maszol.ro conform agenției maghiare de știri MTI.
La 5 iunie 1984, în centrul oraşului a explodat o bombă lângă grupul statuar Mihai Viteazul, ucigând un băiat maghiar de 11 ani. Autorităţile au considerat incidentul ca fiind un act de terorism cu scopul de a distruge statuia, autorul însă nu a fost identificat.
Victima, Jánoska Vaszi ar fi împlinit anul acesta 50 de ani. Monumentul comemorativ a fost comandat de municipalitate şi realizat de sculptorul Zoltán Sárpátki, fiind dezvelit de primarul Árpád Antal şi de Éva Rápolti, sora victimei.
În discursul său, primarul Árpád Antal a spus că Jánoska Vaszi s-ar chema astăzi János, iar peste puţin timp “nenea János”, deoarece în câteva săptămâni ar împlini 50 de ani, ar putea avea chiar şi nepoţi.
Primarul a evocat imagini despre ceea ce nu a putut fi trăit de copilul ucis. A reamintit: copilul nu a putut vedea, printre altele, cum au fost înlăturaţi după moartea sa liderii comunişti locali care nu au fost suficient de duri cu maghiarii, pentru a fi înlocuiţi de tiranii formaţi de sistemul comunist, scopul fiind – neprecupeţind niciun efort şi cu toate mijloacele posibile – crearea unei situaţii disperate pentru comunitatea maghiară, zdrobirea identităţii şi credinţei sale, deposedarea ei de cultura proprie şi eliminarea liderilor comunităţii.
Primarul a remarcat: cei peste 30 de ani de la schimbarea regimului nu au fost suficienţi pentru a găsi ucigaşul copilului.
“Poate, dacă l-ar fi căutat… Au fost unii care nu a vrut să fie găsit. Ei au vrut să păstreze secretul atunci şi de atunci până astăzi, nu au vrut şi nu vor să aflăm ce s-a întâmplat atunci, când viaţa unui copil de 11 ani a fost curmată. Iartă-ne, Jánoska, pentru întârzierea de aproape 40 de ani şi pentru faptul că am venit şi astăzi cu mâna goală” – a declarat primarul, citat de Maszol.ro. Árpád Antal a spus: mesajul monumentului este că opresiunea ucide sufletele, ea îmbolnăveşte sufletele, de aceea nu putem lăsa să se repete ceea ce s-a întâmplat.
În cadrul comemorării de la Sfântu Gheorghe a fost proiectat filmul documentar realizat de Balázs Vörös T. şi Farkas Filep, intitulat “În loc de monument – În memoria lui Jánoska Vaszi”.
Attila Puskás, vicepreşedintele filialei din judeţul Covasna a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici – care a petrecut ani de zile cercetând circumstanţele exploziei – şi-a exprimat mai demult părerea că atentatul cu bombă a fost o diversiune a organelor Securităţii, servind puterii centrale comuniste un pretext pentru a înlocui liderii maghiari din Ţinutul Secuiesc, consideraţi ineficienţi. Acest lucru s-a şi întâmplat.
Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti din 1593, a devenit stăpânitor al Ardealului în 1599 şi al Moldovei în 1600, însă în acest an a şi pierdut suveranitatea asupra celor trei principate. Voievodul figurează în manualele româneşti ca fiind “primul unificator al principatelor române”.
Grupul statuar din Sfântu Gheorghe este opera sculptorul bucureştean Gir Rădulescu şi a fost dezvelit în 1982, în prezenţa dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu. În data de 5 iunie 1984, o explozie puternică s-a produs în spatele statuii, ucigând un copil care se juca acolo, dar fără să deterioreze statuia.