Federaţia Rusă nu s-a implicat major în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, pentru că „nu a dorit”, o dovadă în acest sens fiind şi prezenţa scăzută la vot în diaspora din Rusia, apreciază analistul de politică externă Dan Dungaciu.
„Una peste alta, scuturate bine şi privite lucid, sprijinul, ajutoarele din partea Rusiei n-au fost la un nivel extrem de înalt şi s-a văzut foarte clar în ziua alegerilor că secţiile de votare de la ambasadele Republicii Moldova din Federaţia Rusă au fost goale. Asta înseamnă şi o neimplicare a Moscovei”, a declarat analistul pentru AGERPRES.
El afirmă că rămâne de văzut în ce măsură dezbaterea dinaintea turului doi al alegerilor „va deveni geopolitică cu adevărat”.
„În pofida a tot ce s-a spus, mai ales în presa de la Bucureşti, care citeşte extrem de reducţionist realitatea din Republica Moldova, adică e un soi de bătălie între Federaţia Rusă şi pro-europenii de la Chişinău, Federaţia Rusă nu a punctat major, pentru că nu a dorit. Nu i-a dat lui Igor Dodon niciun sfanţ din cele 200 de milioane de dolari promise, nu i-a dat nici măcar un litru de motorină din cele 50.000 de litri promişi pentru fermierii moldoveni”, afirmă Dan Dungaciu.
Potrivit lui Dungaciu, „lui Dodon nu i s-a dat din partea Moscovei, cum Moscova ar fi putut să dea dacă îl îmbrăţişa la modul absolut pe Igor Dodon ca şi candidatul ei”.
Dungaciu apreciază ca presa are o percepţie simplificată asupra situaţiei din ţara vecină, potrivit căreia „Moscova vrea să câştige toată puterea în Republica Moldova”.
Potrivit analistului, „Federaţia Rusă nu vrea să câştige toată puterea în Republica Moldova, pentru că asta ar presupune o gestionare inclusiv economică a Republicii, ceea ce Moscova nu vrea să facă”. Federaţia Rusă vrea să câştige pârghiile strategice în Republica Moldova, lăsând pârghiile economice pe seama Uniunii Europene. Adică ea e cu controlul, Uniunea Europeană e cu banii”, arată Dungaciu.
Dungaciu face şi o comparaţie cu alegerile prezidenţiale din 2016 şi apreciază că de data aceasta „Maia Sandu are prima şansă”. „Atunci a avut un adversar mult mai periculos, pentru că Dodon avea un patron redutabil, adică pe Vladimir Plahotniuc (…), care l-a ajutat cu toată reţeaua sa financiară, umană, mediatică să câştige alegerile”, arată analistul.
Mai mult, el arată că ipoteza pentru scrutinul din 15 noiembrie ar trebui să fie că „turul doi este o altă alegere”.
„Nu se distribuie voturile matematic din turul întâi spre turul doi, pentru că miza principală este a acelui electorat care nu a participat la turul întâi”, arată Dungaciu.
Totodată, el vorbeşte şi de o eventuală împărţire a voturilor candidatului care s-a clasat al treilea la alegerile de duminică.
„Eu cred că, indiferent ce va spune Renato Usatîi, voturile lui nu merg toate la Dodon sau nu merg automat. Sondajele ne spun că merg cam 75% la Dodon. Restul sau nu se duc la Dodon sau se pot duce la Maia Sandu”, arată Dungaciu.
În privinţa unui eventual sprijin acordat lui Igor Dodon, analistul de politică externă vorbeşte de „acordul Federaţiei Ruse”.
„Mesajele care vor fi date de către Renato Usatîi vor fi influenţate de maniera în care acesta se va relaţiona cu Moscova şi cu gruparea Plahotniuc-Şor. Dacă aceştia vor bate palma (…) pentru a-l sprijini pe Igor Dodon în turul al doilea, atunci vom vedea mesaje în consecinţă (…) pentru că se va face totul evident şi cu acordul Federaţiei Ruse”, spune Dan Dungaciu.
El afirmă că în turul doi trebuie urmărit ce se va întâmpla la votul din diaspora din Federaţia Rusă şi dacă va exista o mobilizare în Transnistria.
