Omul de afaceri Ioan Niculae și Gheorghe Bunea Stancu, șeful PSD Brăila, au fost condamnați joi seară în dosarul mită la PSD la 2 ani și 6 luni de închisoare, respectiv 3 ani. Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac au fost condamnați la doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul Mită la PSD, printr-o decizie definitivă dată joi de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia este definitivă.
Procurorii ceruseră pedeapsa maximă pentru miliardarul Ioan Niculae în dosarul în care patronul Interagro este acuzat că ar fi finanţat ilegal campania lui Mircea Geoană din 2009.
Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae.
În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.
Gheorghe Bunea Stancu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac pedepse de câte doi ani cu sporuri de şase luni, astfel că va executa fiecare o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare.
Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae.
În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a dat joi o decizie definitivă în acest dosar.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.
Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.
Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.
„Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.
Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : „Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.
La termenul de joi al procesului, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie.
Omul de afaceri Ioan Niculae a încercat să aducă lămuriri privind declaraţia dată de Viorel Hrebenciuc la un termen anterior al procesului.
Astfel, Niculae a arătat că a verificat registrul de intrare al clădirii în care îşi are sediul Interagro – firma pe care o deţine – şi a spus că a existat un telefon dat de la poartă către biroul său de la etajul şapte, prin care i s-a comunicat că este căutat de Viorel Hrebenciuc. „Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată”, a declarat Niculae.
Omul de afaceri a mai spus că îl cunoştea mai bine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, decât pe Viorel Hrebenciuc, şi că nu ar fi avut motive să se ferească de acesta.
„Dacă aş fi vrut să finanţez un partid aveam toate pârghiile legale, dar şi potenţa financiară şi nu avea rost să risc siguranţa mea şi a oamenilor mei printr-un contract măsluit”, a mai declarat Niculae, în faţa instanţei.
Ioan Niculae a precizat, la finalul declaraţiei, că pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, inculpat şi el în acest dosar, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude.
Declaraţiile omului de afaceri au fost făcute după ce, în 19 marie, Viorel Hrebenciuc a fost audiat în calitate de martor în dosarul „Mită la PSD”. Hrebenciuc spunea atunci în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. „M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, declara Hrebenciuc.
El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.
„Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, mai spunea Hrebenciuc.
După audierea lui Niculae, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească şi i-a dat cuvântul procurorului pentru concluziile finale.
Magistratul DNA le-a cerut judecătorilor aplicarea unor pedepse cu executare tuturor celor din dosar, arătând că decizia instanţei de fond, respectitv achitarea tuturorul inculpaţilor, este greşită, întrucât probele anchetatorilor dovedesc vinovăţia persoanelor implicate în acest caz.
Mai exact, procurorul de şedinţă a subliniat că modul în care a fost sponsorizată campania lui Mircea Geoană din 2009 a fost ilegal.
În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.
