DNA dezinformează fără rușine presa și opinia publică mințind într-un comunicat că Eugen Șerbănescu ar fi finanțat ilegal filme. Reamintim tuturor, inclusiv procurorilor DNA și știriștilor după ureche, că finanțările filmelor au fost făcute, potrivit legii, acum 10-12 ani, de către Consiliul de Administrație al CNC, în urma unor concursuri.
Rechizitoriul nu incriminează nicio așa-zisă finanțare ilegală. Comunicatul de presă aiurează.
Comunicatul DNA minte iarăși cu nerușinare când spune că Eugen Șerbănescu și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu cu ocazia încheierii a 84 contracte. În realitate, rechizitoriul incriminează 40 de filme care au fost predate cu întîrziere față de termenul contractual. Rechizitoriul nu pomenește un cuvânt despre nereguli la întocmirea contractelor. Dar așa cum rechizitoriul este o fantasmagorie, și Comunicatul de presă este o altă fantasmagorie.
DNA încearcă în felul acesta să mistifice opinia publică și să se disculpe pentru dosarul fals pe care l-a fabricat lui Eugen Șerbănescu, acuzat, fără bază juridică, că – față de predarea cu întârziere a acestor filme peste termenul calendaristic contractual – nu a încercat să le ia producătorilor banii înapoi, după ce aceștia îi cheltuiseră deja pe producția filmului respectiv. Repetăm, banii acordați legal, de Consiliul de Administrație, cu scopul expres de a se produce filmele care au fost produse.
În viziunea tulburată a DNA, potrivit acestei spețe absurde și grotești din care nu mai poate să iasă fără să se facă de râs, prin predarea cu întîrziere a filmelor s-ar fi produs un prejudiciu egal chiar cu cuantumul de producție a filmelor în cauză – ca și când ori banii, ori filmul s-ar fi evaporat, iar depozitarii așa-zisului prejudiciu – sub formă de foloase necuvenite – ar fi producătorii Tudor Giurgiu, Ada Solomon, Cătălin Mitulescu și alții. Tudor Giurgiu a denunțat acest dosar ca fiind „o comedie de prost gust.” Reamintim, de asemenea, că 12 filme dintre cele inventate drept prejudiciu de DNA (repetăm, din cauză că au întârziat predarea) au intrat deja în patrimoniul național și celelate 28 vor intra și ele, în lunile următoare, potrivit legii, care prevede, expressis verbis, că la capătul a 10 ani de exploatare, datoria nerambursată se stinge, iar filmul intră în exploatarea exclusivă a statului. Se vede cu ochiul liber, și pentru un student de anul I, că acuzația de prejudiciu este inadmisibilă.
