IJ arată, după controlul de la DNA privind achitările definitive, că au fost constatate inadvertenţe privind raportarea exactă a numărului de achitări şi că a crescut cifra persoanelor reţinute, arestate preventiv sau la domiciliu. IJ arată şi că nu există, în DNA, o analiză reală a achitărilor, transmite Mediafax.
Procurorii CSM au aprobat raportul Inspecţiei Judiciare realizat după controlul privind achitările de la DNA şi au decis să sesizeze IJ în legătură cu unele afirmaţii ale procurorilor Direcţiei, care spun că aceste soluţii sunt imputabile judecătorilor, întrucât nu au apreciat corect probele.
Peste două sute de inculpaţi au fost achitaţi definitiv, în cursul anului 2016 şi în semestrul I 2017, în creştere cu 39,58 % faţă de 2015, au anunţat, marţi, reprezentanţii Inspecţiei Judiciare, după controlul efectuat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). În raportul întocmit, Inspecţia Judiciară face o trecere în revistă a tuturor problemelor identificate şi afirmă că ”nu au fost identificate aspecte pozitive din activitatea desfăşurată în materia analizată care pot fi generalizate ca bune practici”.
Pe 23 aprilie, Inspecţia Judiciară a demarat un control tematic la structura centrală DNA, verificările vizând, printre altele, şi lucrările ce au avut ca obiect achitările definitive înregistrate în perioada 2016 – primul semestru al anului 2017. Veriicările au vizat eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, „precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul acestei direcţii”.
„În anul 2015 au fost 96 inculpaţi achitaţi, iar în anul 2016 un număr total de 134 inculpaţi achitaţi, constatându-se o creştere de 39,58 %. (…) În semestrul I 2016, un număr total de 104 inculpaţi au fost achitaţi, iar în semestrul I 2017, un număr total de 67 inculpaţi, ceea ce denotă o scădere de 35,57%. (…) Totodată se constată inadvertenţe la raportarea exactă a numărului de inculpaţi achitaţi defalcat pe temeiuri de achitare, respectiv pe semestrul I 2017, în temeiul art.16 lit.b) C.p.p. au fost raportaţi tabelar un număr de 47 de inculpaţi achitaţi, în Analiza indicatorilor de calitate pe semestrul I 2017 au fost raportaţi 48 de inculpaţi, constatându-se că în realitate sunt un număr de 46, întrucât un inculpat faţă de care s-a întocmit referatul de achitare a fost achitat în temeiul art.16 lit.c) C.p.p. şi nu în temeiul art.16 lit.b) C.p.p., ceea ce a provocat şi o raportare eronată cu privire la numărul de inculpaţi achitaţi în temeiul art.16 lit.c) C.p.p. pe semestrul I 2017, respectiv 8, în loc de 9 inculpaţi câţi erau în realitate. Având în vedere că perioada de referinţă a controlului a prezentului control a vizat doar semestrul I 2017, nu se pot face aprecieri asupra acurateţei datelor raportate anual şi consemnate inclusiv în raportul anual de activitate a DNA pe anul 2017 şi nicio analiză comparativă riguroasă cu anul 2016”, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare.
În ceea ce priveşte analiza comparativă a inculpaţilor reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu achitaţi prin raportare la următoarele perioade 2015-2016, sem.I 2016 – sem.I 2017, documentul arată că în anul 2015 au fost doi inculpaţi achitaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu, iar în anul 2016 un număr total de şase inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu achitaţi, constatându-se o creştere de 200 %.
În raport se mai arată faptul că, potrivit datelor comunicate procurorului general, în Analiza indicatorilor de calitate pe anul 2016, „din totalul de 134 de inculpaţi achitaţi definitiv au fost raportaţi doar trei inculpaţi achitaţi definitiv reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu, în realitate numărul acestora fiind de şase, conform datelor puse la dispoziţia echipei de inspectori judiciari (tabele şi referate de achitare)”.
În ceea ce priveşte informările întocmite cu privire la soluţiile de achitare definitive, acestea se fac cu aprecierile de rigoare şi măsurile impuse, de îndată după redactarea hotărârii.
„Din verificări a rezultat că fără excepţie în toate cazurile procurorii au întocmit referate „privind achitarea inculpatului X, Y”, „privind soluţia de achitare pronunţată în dosarul nr. … al DNA …”, ceea ce denotă o lipsă de preocupare pentru acurateţea formei actelor întocmite la nivelul Secţiei Judiciare din cadrul DNA atât la nivelul procurorilor cu funcţii de execuţie cât şi la nivelul procurorilor cu funcţii de conducere. (…) Din verificări a rezultat că toate informările privind soluţiile de achitare definitive au fost întocmite la o dată apropiată de data rămânerii definitive a hotărârilor de achitare, regăsindu-se inclusiv referate privind analiza soluţiilor nedefinitive de achitare a unor inculpaţi, referatele, purtând aceleaşi numere, întocmite după data pronunţării hotărârii neconţinând date în plus faţă de cele vizând soluţiile de achitare nedefinitive, ceea ce susţine concluzia că în realitate nu a fost efectuată nicio analiză asupra imputabilităţii soluţiei de trimitere în judecată în raport de argumentele instanţei de control judiciar. (…) În atare împrejurări se poate aprecia, cu grad ridicat de rezonabilitate că nu a existat după rămânerea definitivă a hotărârii de achitare nicio analiză efectivă a soluţiei”, mai spun inspectorii în raport.
„Urmare a verificărilor efectuate se constată că niciunul din referatele întocmite de procurorii de şedinţă din cadrul structurilor teritoriale ale DNA sau din cadrul Structurii Centrale a DNA nu a avut la bază, în vederea unei analize concrete a imputabilităţii soluţiei de achitare procurorului care a emis rechizitoriul, dosarul de instanţă al cauzei. De altfel, din precizările făcute de procurorul şef Secţie Judiciară a DNA rezultă că „aceste dosare nu s-au solicitat la momentul întocmirii referatelor de achitare şi analizelor privind soluţiile de achitare definitive” şi că `referatele de achitare şi analizele privind achitările definitive s-au întocmit în baza mapelor constituite pentru fiecare cauză, a fişelor de şedinţă şi a menţiunilor din sistemul ECRIS, care împreună cuprind dosarul cauzei în integralitate`”, mai arată Inspecţia Judiciară.
