La sfârșitul lunii iulie, ministrul agriculturii, Petre Daea, compara situația din fermele de porci cu cea din lagărul de exterminare nazist de la Auschwitz, stârnind un cor de proteste, atât intern cât și internațional, încât chiar liderul PSD și președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, s-a simțit obligat să-și ceară scuze tuturor celor ofensați de afirmațiile ministrului din propriul partid.
Iar recent, președintele României, Klaus Iohannis, a folosit termenul „gazare” cu referire la intervenția jandarmilor cu gaze lacrimogene împotriva manifestanților anti-guvernamentali în Piața Victoriei pe 10 august.
Dar de ce este alăturarea ferme de porci – Auschwitz una insultătoare?
„Muzeul meu, Muzeul Memorialului Holocaustului de la Washington, a militat ani de zile împotriva menținerii în localitatea Leti din Cehia a unei ferme de porci exact acolo unde a fost un lagăr de internare, unde au și murit oameni, pentru romi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, păziți de poliția cehă supervizată de naziști care ocupaseră Boemia și Moravia„, spune Radu Ioanid.
„Nu este prima dată când se face o astfel de gafă, am considerat-o o gafă, am apreciat că președintele Camerei Deputaților și-a cerut scuze, mai mult poate decât ministrul agriculturii în această problemă. Pe acești domni și doamne îi avem, cu aceștia defilăm„, mai spune el.
Gazare – termen exagerat
„În lumea politică, la fel ca în alte sfere, există oameni culți și pregătiți, dar există și politicieni care au un grad de cultură foarte redus. Trebuie să facem o diferențiere între un politician care folosește impropriu un termen pe care-l ia gura pe dinainte și pentru că este incult și un politician care are un trecut fascist sau fascizant, care folosește aceste termen deliberat, pentru că așa a învățat la școala vieții sau la școala PRM-ului.”
„Fără niciun fel de îndoială avem ambele cazuri. Nu vreau să fac complimente clasei politice românești, dar totuși în comparație cu alte țări ca Polonia sau Ungaria, care au derapat destul de urât când este vorba de politica memoriei, în România lucrurile au evoluat, în timp ce în cele două țări pe care le-am menționat lucrurile au involuat„, adaugă Radu Ioanid.
„A arunca cu gaze lacrimogene în mase mari de oameni este un lucru pe care multă lume îl condamnă, nu doar în România, ci și în alte țări, dar a folosi termenul de gazare într-o situație ca aceasta este, după părerea mea, exagerat. Prin gazare se înțelege exterminarea în masă a unei populații evreiești din Europa, exterminare care a afectat clar România, atunci când vorbim de Ardealul de Nord, de autoritățile horthyste și cele naziste„, conchide Radu Ioanid cu privire la folosirea termenului „gazare” pentru folosirea de gaze lacrimogene.
