COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)
Agitație maximă după ce un document oficial a dat vestea măreață: Laura Kovesi e pe lista scurtă a candidaților la importantul post de procuror general european. Ba chiar ar fi pe primul loc, cum s-au grăbit fanii ei să interpreteze, fără a lua în calcul că plasarea ei acolo e justificată, poate, de faptul că e singura femeie din listă. Dincolo de asta, dacă e adevărat că diavolul se ascunde în detalii, s-ar putea ca respectiva candidatură a lui Kovesi să reprezinte, de fapt, o imensă mascaradă susținută parțial de la Bruxelles, unde Kovesi are amici influenți. Pentru că se ridică o întrebare majoră: cum se spune ”a decapa” în limba engleză?
Documentul publicat zilele trecute de QMagazine, prin care ministerul Justiției era informat oficial de către comisia specială de selectare a candidaților pentru postul de procuror general european că laura Kovesi a trecut de penultima probă, conține un mic amănunt interesant. În decembrie, aflăm din el, după ce s-a încheiat perioada de depunere a candidaturilor, comisia și candidații au decis, de comun acord, ca limba de lucru a probelor să fie engleza.
Examenul susținut de candidați pe 30 și 31 ianuarie, conform aceluiași document, a dus la celebra, de acum, listă scurtă, a candidaților din care va fi ales viitorul procuror de către parlamentul și consiliul european.
Un asemenea examen juridic, susținut de crema magistraților europeani, trebuie să fie unul extrem de dificil, implicînd nenumărate noțiuni tehnice din domeniul Dreptului.
Pentru a trece un asemenea examen dificil într-o limbă străină, trebuie să o stăpînești nu bine, ci excepțional.
Marea întrebare: Laura Kovesi vorbește engleza măcar la nivel de începător?
Răspunsul e în mod cert negativ.
Conform CV-ului său, fosta șefă a DNA vorbește și scrie engleza (și doar engleza) la nivelul B2, conform Cadrului comun european de referință pentru limbi, nivel care prevede că ”Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni”.
Desigur, ideal ar fi fost un nivel C2 sau măcar C1, dar tot e bine și așa.
Din păcate, ceea ce a scris șefa DNA în CV nu s-a verificat în nicio situație concretă.
În perioada cînd Kovesi a fost detașată în funcţia de Înalt reprezentant la Misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie, surse din instituțiile europene susțin că nu a participat la nicio ședință de lucru, preferînd să trimită un reprezentant, un anume I.S,, tocmai pentru că nu vorbea nicio limbă.
Să zicem, însă, că sunt doar zvonuri.
Numai că există și ceea ce s-ar putea numi dovezi concrete că ex-șefa DNA nu vorbește decît limba maternă.
Deși i s-au luat nenumărate interviuri de către organe de presă străine, din Franța, Germania, Italia șamd, de-a lungul timpului, și există înregistrări destule pe internet, în niciunul Kovesi nu vorbește altfel decît în română.
Există 2-3 situații în care ea ține discursuri în engleză, cum ar fi la ONU sau GRECO, dar, în toate situațiile, doar citește de pe hîrtie, cu ochii nedezlipți, și într-o engleză atît de necăjită încît a ajuns sursă de miștouri pe Youtube. La decorarea ei de către ambasada Franței, ambasadorul s-a străduit să vorbească în română; la fel și Kovesi.
Nicăieri nu apare vreo singură înregistrare care să o arate pe Kovesi vorbind vreo limbă străină la liber.
Nicăieri și niciodată.
Dovada supremă o reprezintă, însă, un interviu luat Laurei Kovesi în februarie 2017 de către postul TV bulgar BTV în care, rîsul curcilor, reporterul adresează întrebările în limba engleză, iar Laura Kovesi îi răspunde în română.
Ca să prinzi corupți dîmbovițeni nu ai nevoie de limbi străine.
Ca să supervizezi marea corupție europeană din zeci de state, însă, nici măcar o singură limbă stăpînită perfect nu e de ajuns, după cum o spunea recentprocuroarea Angela Nicolae, fosta șefă a Direcției Relații Internaționale din Parchetul General, cea care a cunoscut-o îndeaproape și a însoțit-o pe Kovesi în mai multe deplasări externe.
”Cred că la nivelul exigențelor care se cer și anume o bună pregătire profesională și, pe de altă parte, o bună cunoaștere a limbilor străine, deci nu numai o limbă străină, limba engleză, un atu pentru a accede la astfel de funcții este să cunoști de la două limbi străine în sus. Îi doresc să aibă succes, dar cred că în condițiile acestor exigențe nu prea ar avea șanse să fie procuror șef european” spunea procuroarea, pentru Luju.ro, despre fosta colegă.
Cum e posibil ca Laura Kovesi să fi trecut de comisia condusă de Ulrike Haberl Schwarz fără a ști vreo boabă de străineză?
I s-a permis accesul cu translatorul după ea?
Și dacă da, ăsta va fi stilul de lucru în cazul alegerii în post?
Ori asistăm la o imensă mascaradă bruxeleză, în care plasarea lui Kovesi pe lista scurtă e doar un servicviu de imagine care are menirea de a-i mai ridica un pic cota zdravăn mototolită în țară, în realitate ea neavînd nicio șansă de a fi, efectiv, desemnată? (Ceea ce ar explica și marele mister al difuzării, în presa koveșistă de la noi, a știrii că ea a trecut examenul cu o săptămînă înainte ca el să fi avut loc, ceea ce, în cazul unei competiții reale, ar fi fost în măsură să îi îngreuneze parcursul.)
Că de varianta ultimă, aceea că Laura Kovesi ar fi aleasă de sforarii bruxelezi tocmai pentru că NU știe vreo limbă se sparie gîndul, vorba cronicarului moldav.
