Numele lui Bernard Barbier ar fi rămas la secret în multe ţări. In Franţa, personajul-cheie timp de un deceniu al serviciilor de informaţii externe – DGSE – este public. Retras de trei ani din „serviciul activ”, Barbier s-a reconvertit în sectorul privat. Profitând însă de o întâlnire în luna iunie cu foşti colegi ai şcolii de ingineri pe care o urmase, respectivul a livrat o serie de secrete de pe vremea când era unul dintre principalii responsabili de la DGSE, mai exact echivalentul directorului american de la NSA. Conferinţa fostului mare spion francez a fost în plus filmată iar Le Monde a putut viziona imaginile pentru a ne da câteva detalii inedite.
Ziarul francez ne reaminteşte mai întâi contextul în care Barbier a lucrat în ultimii ani la DGSE. Din 2008 încoace, bugetul i-a fost suplimentat cu 700 de milioane de euro, lucru care i-a permis să creeze peste 800 de locuri de muncă. Graţie acestui aport financiar şi uman, un sistem masiv de colectă de date a fost pus pe picioare, lucru ce a permis Franţei să intre în cursa spionajului modern.
Atac informatic contra palatului Elysée
Prima revelaţie a lui Barbier se referă la atacul informatic contra palatului Elysée în 2012, descoperit între cele două tururi ale prezindeţialelor de atunci. Până acum, doar zvonurile şi bănuieli se îndreptau spre SUA. Fostul responsabil francez al contraspionajului confirmă azi implicarea directă a americanilor. « Graţie mijloacelor tehnice de care dispunem, am descoperit un malware – program informatic spion – care se asemăna metodele descrise de Edward Snowden, aşa-numitele « quantum attack ». Cineva de la palatul Elysée se conecta la Facebook dar în fapt această consultare era interceptată şi deturnată de o maşină de la NSA – agenţia americană de securitate – care apoi răspundea în locul lui Facebook. Când am fost sigur că e mâna americanilor, am fost trimis de succesorul lui Nicolas Sarkozy în SUA ca să-l cert pe directorul NSA. După ce am făcut-o, a fost foarte decepţionat de serviciile sale şi mi-a zis că suntem buni, că nu se aştepta să-i detectăm. A fost un mare moment în cariera mea profesională dar faptul că americanii au încălcat regula nescrisă care spune că între mari aliaţi nu ne spionăm a fost un şoc » povesteşte Bernard Barbier.
Nici serviciile franceze nu au fost foarte fidele faţă de aliaţii lor tradiţionali…
Incă din 2013, Le Monde afirma, bazându-se pe revelaţiile lui Snowden, că responsabilii serviicilor secrete canadiene îi suspectează pe omologii lor francezi că ar fi la originea unei vaste operaţiuni de pirataj lansată în 2009. Atacul iniţial se îndrepta contra unor instituţii iraniene care lucrau la programul nuclear. « Erau însă vizate şi state precum Canada, Spania, Grecia, Norvegia, Coasta de fildeş şi Algeria. Canadienii au căutat originea programului de la care a plecat atacul şi au ajuns la un malware botezat « Babar » şi care semna « Titi ». Aşa au ajuns la concluzia că francezii sunt la originea atacului şi chiar aşa a fost » recunoaşte Bernard Barbier. Ex-spionul francez pune această performanţă pe seama noilor tehnologii şi în particular a unui super-calculator american IBM Cray care avea o putere de calcul fantastică şi deci putea « sparge » password-urile.
Snowden, un trădător care ne-a fost însă util
Barbier nu s-a mărginit la recenta lui conferinţă să detalieze doar operaţiunile. El afirmă de asemenea că ar fi propus politicienilor francezi să fuzioneze serviciile de informaţii externe franceze cu cele germane din BND cu care Parisul coopera foarte bine. « Acest lucru era singura soluţie, am fi dispus de un serviciu cu 15 mii de angajaţi în timp ce NSA are 60 de mii. Din păcate, politicienii francezi nu au dat însă niciodată curs acestei idei » regretă Barbier.
In fine, întrebat despre ce crede despre Edward Snowden, fostul director tehnic din DGSE spune că-l consideră « un trădător. El ne-a demonstrat însă că spionajul între aliaţi există şi că materialul – precum cel fabricat de firma Cisco – este şi el piratat şi apoi vândut peste hotare. Acest lucru ne pune o problemă de independenţă tehnologică dar din punctul ăsta de vedere, Snowden, mai degrabă ne-a ajutat ».
