Mai multi procurori DNA au raportat situatii in care ofiterii SRI participau la audieri, instalati in birourile procurorilor. Potrivit surselor din sistem, ofiterii erau prezenti zilnic in institutie, unde isi faceau aparitia de cele mai multe ori neanuntati. “Cei de la SRI veneau si cu denuntatorii lor, pe care-i gaseam martori protejati in unele dosare si inculpati in altele. Veneau de mana cu oameni aflati sub influenta lor”, semnaleaza unul din anchetatorii cu care am stat de vorba in documentarea acestui articol, scrie pe Hotnews Dan Tăpălagă, unul din jurnaliștii care au susținut binomul SRI-DNA și este considerat un apropjat al Sistemului.
Dar ofiterii nu le-au adus doar informatii si dosare grele, ci pe usa DNA au intrat odata cu ei si procurori mai slabi pregatiti, dar perfect manevrabili, dispusi sa execute. Unii bine pregatiti au venit si au plecat putin nedumeriti de ce au gasit: tot mai multe dosare care nu puteau fi sustinute in instanta, dar trimise in judecata pe ideea “vedem daca tine”. Aceasta relatie nefiresc de stransa intre anchetatori si ofiterii de informatii a avut ca rezultat si unele dosare discutabile, pe langa multe altele solid documentate, soldate cu condamnari rasunatoare. Unii procurori au ajuns chiar sa numeasca DNA, in urma cu vreo doi – trei ani, “sectia penala a SRI”. Acesti procurori isi amintesc ca intampla uneori ca informatiile pe baza carora se deschidea un dosar sa vina la pachet cu rechizitoriul si incadrarea gata facute. Unii acceptau, altii refuzau acest mod de lucru, mai afirmă jurnalistul.
Procurorii anti-coruptie au mai trait o vreme din informatiile, denunturile sau chiar din dosare primite cu fundita de la SRI, insa in ultimul an s-a vazut cu ochiul liber ca au incetinut semificativ ritmul in deschiderea de noi mari dosare. Nici condamnari rasunatoare n-au mai prea venit, iar in sedintele de analiza a solutiilor, procurorii sefi din DNA se tem ca vor veni si mai multe achitari in cazuri de arestari celebre, susține Tăpălagă.
In primul rand, instantele au inceput sa pronunte achitari in dosare cu nume mari. Adrian Videanu a fost achitat definitiv in noiembrie anul trecut pe motiv ca fapta nu exista (devastator pentru orice procuror), iar liberalul Ludovic Orban a primit o achitare in prima instanta. Sirul achitarilor de rasunet fusese deschis de un alt liberal, Radu Rusanu, gasit nevinovat in martie 2016 si tot pe motiv ca fapta nu exista. Temerea multor specialisti este ca vor veni si alte decizii de achitare. Sefa DNA a spus la bilant ca procentul se pastreaza sub media europeana, de 10% din cazuri. Asa o fi, statistic, numai ca achitarile vin in dosare mari, care au generat asteptari publice majore si au debutat furtunos cu arestari spectaculoase. Aici e problema. In al doilea rand, un scurt inventar al cazurilor de dosare restituite de instante la DNA in primele doua luni nu arata la fel de roz ca bilantul de succes prezentat joi de Laura Codruta Kovesi, cifre statistice altminteri impresionante. In lunile ianuarie si februarie, cel putin patru dosare mari s-au intors la procurori de pe masa judecatorilor: Olguta Vasilescu, Gelu Diaconu (fostul sef al fiscului), Ioan Oltean (ANRP) si Sorin Oprescu. Fiind vorba de nume mari, esecul are un ecou puternic in societate. Restituirea dosarelor echivaleaza in majoritatea cazurilor cu o bila neagra pentru procurori. Noile Coduri nu le mai prea ofera judecatorilor motive sa se agate de fleacuri. In cazurile mentionate, dosarele s-au intors pentru refacerea rechizitoriului din cauza unor vicii grave de procedura sau din cauza ca faptele descrise nu prea potrivesc cu incadrarea. Nu mi-e foarte clar daca avem de-a face doar cu procurori superficiali sau si cu judecatori timorati de politicieni. S-ar putea ca excluderea din magistratura a Cameliei Bogdan, judecatorul care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, sa fi inhibat unele instante, care prefera sa se spele pe maini in loc sa judece cazurile dificile. Foarte posibil sa asistam pe viitor la o continua schimbare de atitudine din partea instantelor. Dar nu putem explica rateurile unor procuror doar prin frica unor judectori. S-ar putea ca unele instante sa capate abia acum curajul de a spune ca unele dosare DNA sunt cam subtiri. Dar daca ne uitam la instante, constatam ca restituirile nu vin dintr-un singur loc: Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte au intors dosare la DNA in ultimele doua luni, semn ca avem mai degraba o problema la procurori. Daca se confruntau cu deficiente minore, ele puteau fi remediate in cinci zile conform noilor coduri. Cum nu s-a intamplat asta, rezulta ca anchetele erau foarte slabe si au trebuit refacute, mai observă jurnalistul de la Hotnews.
