DEZVĂLUIRI DESPRE NOUL PREȘEDINTE ONORIFIC AL CONSILIULUI CONSULTATIV AL ICR: CUM SERVEA ȚARA ÎMPREUNĂ CU GENERALUL DE SECURITATE NICOLAE PLEȘIȚĂ ȘI ÎI TURNA PE MONICA LOVINESCU ȘI PAUL GOMA

0
829

Președintele ICR, Radu Boroianu, a anunțat marți desemnarea lui Nicolae Breban în calitate de președinte onorific al Consiliului Consultativ al ICR. Corespondentul postului de radio Europa Liberă, Dan Alexe, a făcut recent pe blogul său dezvăluiri despre Nicolae Breban. Articolul lui Alexe se intitulează: Pomposul turnător Nicolae Breban.

La Congresul al X-lea al PCR, Breban a fost ales membru supleant al Comitetului Central al partidului. Începând cu nr. 20, din 14 mai 1970, devine redactor-șef al revistei România literară. În 1971 devine disident după Tezele din iulie ale lui Nicolae Ceaușescu, reîntors dintr-o vizită în China.  Se stabilește apoi în Franța, dar este acuzat de liderii emigrației că în realitate era agent al Securității.

Scriitorul Nicolae Breban îi „turna” pe Paul Goma, Monica Lovinescu şi Dumitru Ţepeneag direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, reiese din documentele anexate la dosarul trimis de CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului, scria România Liberă.  Chiar dacă Curtea de Apel București l-a declarat colaborator al Secuirității, ÎCCJ a admis recursul lui Breban.

„Notă T.O, transcriere a convorbirii titularului cu generalul Pleşiţă, din 18.02.1977, redactată şi semnată de lt.col. G.S. din cadrul Direcţiei 1:

Baltag, ora 14.09 CHEMAT:

Dl.Breban: Vă salut tov. general, a fost la mine Paul Goma, azi la prânz şi am avut o discuţie (…)

Tov.Pleşiţă: Spuneai că te duci ieri.

Dl.B: Nu, mi s-a umflat piciorul (…)

Tov.P: Deci a venit el la matale(…)

Dl.B: A venit, eu i-am dat ieri un telefon şi el mi-a spus că nu pot să merg la el că se găsea un miliţian la poartă.

Tov.P: Aiurea!…Nişte insinuări, domnule…

Dl.B.: Da. Şi…mă rog, am dat eu un telefon, şi eu tot nu puteam ieşi din casă şi a zis că vine el. A venit oarecum surescitat, nu ştiu ce, i-am povestit întâlnirea mea cu tovarăşul Burtică şi că s-a discutat problema lui literară şi l-am întrebat: „eşti de acord, dacă vrei să publici o carte…crezi că vei găsi o carte publicabilă, care…Uite, există interesul faţă de problema dumitale, şi nu ştiu ce.. Şi a zis că da, îl interesează foarte mult, că aşteaptă o asemenea rezolvare…

Tov.P: Zău?

Dl.B: Eu i-am spus că am vorbit cu tov. Burtică şi că am discutat cu dânsul problema de a scrie eu unele reportaje şi că vreau să fac asta şi că am fost de acord, iar el a spus:”dar aş vrea să fac eu unele reportaje”.

Tov.P: Nu mai spune??

Dl.B: Da,era…şi asta…şi eu m-am bucurat…

Tov.P: Păi, asta-i bine! E pe calea bună.

Dl.B: Da, şi aşa că…

Tov.P: Dar despre tâmpenia asta la care spuneai că te-au invitat şi pe dumneata să semnezi…

Dl.B: Da, mi-a povestit de câteva cazuri, a spus că au primit nişte oameni paşaport rapid şi că pleacă şi..

Tov.P: Şi că a realizat ceva!…Pentru ăia!…

Dl.B: Daa…mă rog! Aspectul ăsta m-a interesat mai puţin.

Tov.P: Deci, discuţia aţi axat-o pe treaba asta…

Dl.B: Da, pe problema lui şi pe rezolvarea problemei lui.

Tov.P: Dar ai încercat să-l temperezi.

Dl.B: Păi acum eu cred că dacă am avut discuţia asta şi dacă o să mergem săptămâna viitoare la tovarăşul secretar, eu cred că…

(…)

Dl.B: A propos, să nu uit. Tovarăşul Burtică a zis că i-a dat Ţepeneag telefon, acum vreo două zile, de la Paris şi că era cam trist, aşa, cam amărât..

Tov.P: Îhî. Dar de ce era amărât?

Dl.B: Nu ştiu. El spune că-i e dor de ţară lui Ţepeneag şi că a făcut şi o boală la ficat pe chestia asta.

Tov.P: Nu-i de mirare. Că într-adevăr te apucă dorul de ţară. El e plecat…de când e plecat?

Dl.B: Nu atât că e plecat, cât problema că chestia cu retragerea cetăţeniei îl mănâncă pe el.

Tov.P: Da, să vedem, că poate că Goma îl trage şi pe Ţepeneag.

Dl.B. Da. Nu ştiu, nu v-am spus că tovarăşul secretar mi-a spus că şi cu problema Ţepeneag s-ar putea găsi o rezolvare.

Tov.P: Ei, probabil că s-a gândit la ceva. Mie nu mi-a spus. Probabil că au ei nişte proiecte, pe la „propagandă”, pe acolo. E o treabă bună, ai făcut o treabă bună!.

Dl.B: Ei, servim cultura şi ţara!

Tov.P: Aşa este tăvarăşe Breban, era vorba să-mi dai un nume.

Dl.B.: Da, da, exact. Îl am lângă mine. Aveţi o memorie excepţională. Se cheamă aşa: doamna Dora Maria Călinescu, care a depus pe data de vineri-4 februarie, la sectorul 1, la miliţia asta din colţ cu Ipătescu, pentru America.

Tov.P: Da, da. Da, e de fapt mama lui Matei.

Dl.B: Da, scrieţi şi numele: mama lui Matei Călinescu, că e anexată şi o invitaţie a lui Matei, care e profesor la Universitatea Indiana, Indiana.

Tov.P: Da, e-n regulă. O găsesc, dau telefon.

Dl.B: Pentru asta eu vă mulţumesc în special, tovarăşe general.

Tov.P: N-aveţi de ce. Vă răspund şi eu ca dumneavoastră: servim ţara (amuzament). Caută-l neapărat pe tovarăşul Burtică, pentru că aţi făcut o treabă bună.

Dl.B: Să sperăm că iese cu bine.

Tov.P: Domnule, într-adevăr, e o chestie de surpriză dacă s-a angajat şi la un reportaj.

Dl.B: Da, asta a fost şi surpriza mea.

Tov.P: E perfect! E justificată surpriza. Eh, e un om nestatornic, îl bate vântul.”

„Scriitorul Breban Nicolae Alexandru a fost luat în lucru prin dosar de urmărire informativă din ordinul conducerii ministerului, la data de 10 iulie 1972, pentru atitudiena adoptată în anii 1971-1972, când, participând la Festivalul de Film de la Cannes a intenţionat să nu mai revină în ţară. Pentru activităţile duşmănoase desfăşurate, Nicolae Breban a fost avertizat în anii 1975, 1976, 1977. Paralel cu măsurile de temperare, s-a acţionat şi pentru dezamorsarea oricăror situaţii de natură a-i stimula înclinaţiile contestatare. În cursul anului 1977 a fost luat în contact pentru a fi folosit la temperarea lui Paul Goma şi determinarea acestuia de a renunţa la acţiunile preconizate. Ulterior, a fost menţinut în contact pentru influenţare ţi exploatare informativă. Începând din 1979, în baza unui paşaport cu viză pe un an, prelungită consecutiv, a stat majoritatea timpului la Paris, udne şi-a publicat până în prezent trei dintre romanele apărute în ţară. Concomitent, a publicat în România două noi cărţi, păstrându-şi apartamentul din Bucureşti. Deşi, întreţine relaţii şi este constant curtat de elemente ostile din emigraţie, Nicolae Breban nu s-a angrenat în acţiuni necorespunzătoare la adresa ţării. Faptul că locuieşte la Paris, unde îşi publică unele din cărţile sale, fără a avea un statut de disident, ori a face declaraţii defăimătoare în presa reacţionară, a „iritat” mai multe elemente ostile din emigraţie, între care Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, care îl discreditează, prezentându-l ca pe un „agent comunist trimis cu sarcini în străinătate”. Este legat de ţară şi mulţumit cu faptul că editurile îi publică în continuare cărţile, iar presa de specialitate face referiri la ele. Având în vedere cele raportate, propunem: închiderea dosarului de urmărire informativă prin influenţarea pozitivă a celui în cauză şi compromitere”, se arată în raport.

POSTAREA LUI DAN ALEXE:

Conversație telefonică:

Breban : Servim cultura şi ţara!

Gen. Pleşiţă: Aşa este, tovarăşe Breban, era vorba să-mi dai un nume.

Breban: Da, da, exact. Îl am lângă mine. Aveţi o memorie excepţională. Se cheamă aşa: doamna Dora Maria Călinescu, care a depus pe data de vineri-4 februarie, la sectorul 1, la miliţia asta din colţ cu Ipătescu, pentru America.

Gen. Pleşiţă: Da, da. Da, e de fapt mama lui Matei.

Breban: Da, scrieţi şi numele: mama lui Matei Călinescu, că e anexată şi o invitaţie a lui Matei, care e profesor la Universitatea Indiana, Indiana.

Gen. Pleşiţă: Da, e-n regulă. O găsesc, dau telefon.

Breban: Pentru asta eu vă mulţumesc în special, tovarăşe general.

Gen. Pleşiţă: N-aveţi de ce. Vă răspund şi eu ca dumneavoastră: servim ţara (amuzament).

(cf.: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/breban-ii–turna–direct-la-plesita-pe-paul-goma–monica-lovinescu-si-dumitru-Ţepeneag-221766  )

Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR.

Despre Patapievici, Breban a avut de spus următoarele:
Într-una din primele lui cărţi a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinţii şi bunicii noştri.”E bine de amintit cine a fost pomposul turnãtor Nicolae Breban, cel care își raporta colegii direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă.

Recent, de ziua lui in ianuarie a fost mare cor de firitiseli printre toți cei care se visează în barul subvenționat al USR de pe Calea Victoriei.

Printre puținele lucruri de care sunt mândru e faptul că am fost întotdeauna structural incapabil să citesc vreuna din cărțile lui Breban. Nimic-nimic-nimic, am scapat de o literatura goalã, mincinoasã, scrisã într-o limbã afectatã, căznită.

De fapt n-am depășit niciodată primele pagini. Am citit însă cu oroare, pe sărite și in mod repetat, suficiente fragmente ca să văd cât de artificială și mincinoasă îi e scriitura.

Văzând atâtea laude azi, de ziua lui, de la oameni altminteri întregi la minte, am încercat iarãşi sa citesc, de astã datã fara nici o tehnica particularã,  Animale Bolnave al lui Breban…

Din adolescență tot m-am chinuit s-o citesc (“lecturez” se spune azi) dar n-am putut niciodată.

Am încercat iar. Imposibil. Doaaamne, ce chin, ce vorbe căznite… Omul asta parca scrie cu manualul proptit pe birou.

De la el vãd ca a pornit insuportabila manie de a folosi sistematic pronumele personal narativ chiar cînd personajul descris e singur în peisaj iar cititorul stie ca e singur, însă Breban scrie: “El s-a asezat…. El a luat… El a bãgat în gurã”… deși știm că personajul e singur în cameră.

Tot de la el, se vede, a plecat și moda de a nu mai folosi pronumele atone: în loc de “primește-ți pedeapsa”, el scrie “primeste pedeapsa TA” etc… ajungându-se la oroarea de azi, cum vezi prin reclamele băncilor: Primește cardul tău.

Atît de insuportabil de afectat e acest insuportabil domn Breban incît pune ca motto afectat al romanului Animale Bolnave un citat în francezã din cunoscutul scriitor francez Saint Augustin… In francezã, da, citând din ale sale Confessions

De ce îl citezi, Brebane, în francezã pe Sfîntul Augustin, decît ca sã arati ca esti un snob afectat, care scrie într-un stil afectat pentru mintile unor oameni afectati de extaz colectiv fortat?

N-aveți decât să-l citiți voi și să vă extaziați fățarnic. La așa om, așa cititori.