Raportul de forțe va fi rearanjat (n.red- în UE). Banii nu vor mai curge ca până acum înspre est, ci mai degrabă înspre sud. Solidaritatea în UE mai are de trecut însă niște teste dure, afirmă într-un comentariu Bernd Riegert, corespondent DW la Bruxelles.
Comisia Europeană ar trebui să facă o minune politică acum în următoarele săptămâni și să prezinte un buget comunitar care să fie baza pentru marele fond de reconstrucție. Președinta CE, Ursula von der Leyen, a insinuat deja că statele membre vor fi nevoite să plătească contribuții duble la bugetul comun, adică 300 de miliarde de euro pentru doi-trei ani, față de cele 150 de până acum. Acest plus de capital ar urma să fie ridicat apoi până la 1000 de miliarde, prin contractarea de credite. Este neclar dacă suma totală va fi ulterior distribuită țărilor membre afectate de coronavirus sub formă de credite sau de subvenții. Von der Leyen propune un fel de „amestec”, adică: nici ea nu știe, mai spune analistul DW.
Șefii de stat și de guvern din blocul comunitar nu au ajuns la un acord nici cu privire la modul de împărțire a banilor: ca subvenții directe în bugetele naționale sau sub formă de credite care vor trebui cândva plătite înapoi. Germania preferă varianta creditelor, Franța și Italia sunt pentru subvenții. Spania a venit cu ideea datoriilor care să nu fie rambursate o perioadă foarte îndelungată. Fantezia tuturor a fost stimulată de anunțul cancelarei Angela Merkel, potrivit căruia germanii sunt solidari și ar fi dispuși să plătească semnificativ mai mult la bugetul comun european. Merkel nu a precizat însă despre ce fel de sume este vorba, mai comentează corespondentul DW la Bruxelles.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a admis joi că nu există ”un consens” între ţările UE cu privire la transferuri bugetare către ”regiunile şi sectoarele” cele mai afectate de criza provocată de noul coronavirus, declaraţie făcută de şeful statului francez la încheierea unui summit european care a avut loc prin videoconferinţă, relatează AFP conform Agerpres.
Preşedintele francez a pledat pentru un vast plan de relansare, care să includă ‘‘nu numai împrumuturi” ci şi aceste transferuri financiare, apreciind că ”dacă se renunţă la o parte a Europei, toată Europa va cădea”.
Parisul doreşte un plan de redresare de 5 până la 10 puncte din PIB (între 800 şi 1.600 miliarde de euro, NDLR) pe baza căruia, în opinia sa, există un acord de principiu în cadrul UE.
