Comentariu Deutsche Welle de Max Hofmann
UE urmăreşte cu sufletul la gură fiecare gest al noului preşedinte american. Dar ar face mai bine să măture în faţa uşii proprii.
Donald Trump apreciază că NATO este o organizaţie învechită, se aşteaptă la o destrămare a UE şi ameninţă BMW cu taxe vamale punitive. Indiferent că sunt declaraţii deliberate sau vor să inducă în eroare, cert este că au făcut valuri în Europa. Dar mai ales la Bruxelles, unde instituţiile europene îşi au sediul. Reacţiile au fost amestecate. La Parlamentul European, unii deputaţi au vorbit de „nebunie“ şi de „prostii“. Miniştrii de Externe europeni s-au exprimat mai diplomatic, obligaţi de funcţie, dar a redevenit şi săptămâna trecută clar că Europa nu se mai poate bizui pe SUA după învestirea în funcţia de preşedinte a lui Donald Trump.
UE trebuie să se stabilizeze prin forţe proprii
Ce e de făcut dacă partenerul cel mai apropiat de până acum dispare pur şi simplu? Trebuie făcut ceea ce UE trebuia să facă de mai multă vreme: Trebuie să-şi facă ordine în propria ogradă. „The Donald“ în SUA. Brexit, migraţie, euro – sunt multe de făcut. Fiecare trebuie să-şi măture în faţa uşii proprii. Dacă suntem europeni oneşti, trebuie să recunoaştem că, din perspectivă americană, ce se întâmplă pe bătrânul continent nu mai e de înţeles. Dacă un congresmen american ar califica drept „nebunie“ sau „prostii“ gâlcevile şi nehotărârile europene, nimeni nu l-ar putea acuza de ceva.
Dar să ne întoarcem la perspectiva europeană. La ce trebuie să se aştepte UE? Să-l creadă pe Trump pe cuvânt? Parcă nimeni nu vrea să dea crezare declaraţiilor sale, mai ales fiindcă numeroase dintre proiectele sale de politică internă şi externă nu par fezabile. Din acest motiv, unii analizează acum diverse teorii ale jocurilor de noroc sau strategii de negociere aplicate de întreprinzători, în speranţa că vor reuşi să interpreteze corect frazele celui de-al 45-lea preşedinte al SUA. Alţii sunt de părere că Trump este pur şi simplu incompetent iar declaraţiile sale din interviuri sunt adesea nimic altceva decât sporovăieli spontane. Dar pentru Europa nu mai trebuie să conteze ce vrea de fapt Trump să transmită sau dacă are sens ce spune. Dacă statele membre ale UE nu vor reuşi rapid să stabilizeze prin forţe proprii Uniunea, atunci ea este cu adevărat sortită pieirii. În context, prioritate absolută trebuie să capete două domenii: apărarea şi economia.
Mai mult efort pentru apărarea proprie
Din punct de vedere militar, mulţi din NATO resimt deja şocul Trump. Aceasta fiindcă, nu în ultimul rând, noua administraţie se arată a fi şi în acest domeniu total nepregătită şi nu are pentru moment, şi probabil că aşa va mai fi un timp, un ambasador la NATO. Temerile că americanii ar putea retrage alianţei sprijinul lor, că nu ar mai voi să ofere garanţii de securitate sau că intenţionează să se retragă din alianţă par totuşi exagerate. Chiar dacă Trump ar fi într-atât de nebun să urmărească un asemenea ţel, Congresul l-ar opri. De aceea, o invazie rusească în Ţările Baltice nu este de aşteptat pentru moment nici sub noul preşedinte american.
Corect ar fi însă ca europenii să-şi dea seama acum mai mult decât oricând că s-au făcut vinovaţi de multe nerealizări în ultimele decenii. Europa trebuie să înceteze să se bizuie exclusiv pe americani şi să facă în sfârşit mai mult pentru propria securitate. Trebuie să-şi majoreze cheltuielile militare şi să lucreze la o umbrelă antiatomică britanico-franceză pentru bătrânul continent. Toate aceste măsuri nu mai pot întârzia.
Dar mult mai îngrijorătoare sunt efectele potenţial dezastruoase ale preşedintelui Trump asupra economiei UE. Sigur, mai întâi americanii trebuie să-şi facă griji pentru ei înşişi. Administraţia Trump compusă din miliardari ar putea da iarăşi frâu liber bursei din Wall Street, ar putea adânci falia existentă între bogaţi şi săraci şi majora suplimentar uriaşul deficit de stat. În plus, numeroşi experţi se tem de o supra-încălzire a economiei americane, provocată de euforie bursieră şi anunţatele programe destinate infrastructurii americane. Inflaţie, bule speculative, războaie comerciale – toate acestea ar putea surveni mai rapid decât un nou război mondial, şi ar lovi teribil în statele şubrezite ale UE.
Nicio influenţă asupra lui Trump
În Europa, zona euro pluteşte în continuare între viaţă şi moarte. La Bruxelles se discută tot mai frecvent că moneda comunitară nu mai poate supravieţui în forma sa actuală decât printr-o şi mai strânsă integrare a statelor membre, ceea ce nu se poate înfăptui în prezent din raţiuni politice. Ca o alternativă, proiectul european ar trebui frânat. Oricum, un lucru este cert: UE nu poate să rămână în starea de acum. Dacă o criză economică “Made in USA” ar prinde UE în starea de acum, instituţiile ei dimpreună cu Banca Centrală Europeană nu ar prea avea posibilitatea de a reacţiona. Mai ales BCE, cu a sa politică monetară laxă, şi-a cam dat din mână toate atuurile.
Aşa stand lucrurile, diplomaţii şi politicienii din instituţiile UE ar face bine să-şi facă mai puţine griji din cauza noului preşedinte american. Poate că va fi totul atât de rău cum anticipează mulţi. Dar poate că Trump şi-a atras alături oameni competenţi, care nu vor permite ca SUA să se prăbuşeasca în următorii ani. Oricum, UE nu poate influenţa evenimentele din America. Dar statele UE pot să se ocupe de ele însele. Ar fi bine să facă asta şi să edifice o temelie mai solidă pentru propriul viitor. Dacă frica de Trump îi va aduce pe europeni în situaţia să demonstreze mai multă coeziune şi hotărâre, atunci noul şef al Casei Albe a dat un impuls pozitiv.
