Deutsche Welle (Vocea Germaniei) nu îl vede prezidențiabil pe Dacian Cioloș din partea USR-PLUS, ci pe primarul Timișoarei Dominic Fritz. De asemenea, DW analizează și posibilii prezidențiabili ai celorlalte partide.
FRAGMENTE DIN COMENTARIUL DEUTSCHE WELLE:
Până în 2024 se pot schimba multe, inclusiv voința și dorința lui Dacian Cioloș de a intra în competiția pentru Palatul Cotroceni. Cioloș are 52 de ani și e prototipul liderului care seamănă cu alegătorii lui, fără să sclipească, dar și fără defecte evidente. Fostul premier este un om obișnuit, care știe cum se folosește sapa și cum se îmblânzește pământul, la fel de bine cum a știut să tragă sforile pentru constituirea celui de-al treilea grup ca mărime din Parlamentul European, Renew Europe, al cărui lider este. Nu are, însă, carismă, vorbește plat și nu știe să creeze știri sau evenimente. PLUS și USR așteaptă decizia juridică a fuziunii, înainte de sfârșitul acestui an, când ar urma să aibă loc congresul care va decide conducerea noii formațiuni și direcția ei pentru următorii ani.
Între timp, vine tare din spate Dominic Fritz, coleg de partid cu Dacian Cioloș, care la 38 de ani a câștigat Primăria Timișoarei. Deocamdată, birocrația locală îi pune bețe în roate și sistemul îl respinge, dar dacă nu obosește să se bată cu morile de vânt ridicate împotriva lui și dacă primește cetățenia română, Fritz ar putea fi un prezidențiabil cu șanse. E încă tânăr, are multă experiență în administrația publică, are răspunsuri la întrebările care i se pun, știe ce vrea să facă și a fost până acum consecvent, are umor și, în plus, e neamț, ceea ce în imaginarul colectiv autohton mai înseamnă o serie de calități. Bine pregătit și cu rezultate bune la Timișoara, Dominic Fritz ar putea fi următorul președinte.
Ultimii doi șefi de stat au fost la rândul lor primari, Traian Băsescu la București și Klaus Iohannis la Sibiu, fiindcă oamenii au nevoie de politicieni exersați cu rezultate concrete, care să-și fi demonstrate aptitudinile înainte să se urce în jilțul prezidențial. De aceea se califică în cursa de peste patru ani, din partea PNL și Emil Boc, 54 de ani, care a transformat Clujul într-unul din cele mai dinamice orașe ale Europei Centrale. Liberalii ar vrea să-l țină blocat la Cluj, cu toate că Boc are cea mai mare experiență politică dintre cei care s-ar putea încumeta pentru prezidențialele din 2024. Premier în vremuri tulburi, considerat vinovat că acum zece ani a tăiat salariile bugetarilor cu 25%, Boc poate compensa cu ceea ce a făcut din 2012 încoace la Cluj. Nu are carisma lui Dominic Fritz, dar și el știe cum să vorbească, ce să spună, când să cânte și mai ales ce.
Fiindcă vine din aripa PDL și fiindcă a fost mulți ani loial fostului președinte Traian Băsescu, actualul primar al Clujului nu este prea popular în rândurile PNL. În plus, Klaus Iohannis, care continuă să dea portanță Partidului Național Liberal, l-ar prefer mai degrabă pe eurodeputatul Rareș Bogdan, fost jurnalist, cu o cotă mare la public, fără niciun fel de realizări politice și fără proiecte de rezonanță, cel puțin deocamdată. Rareș Bogdan e coerent, știe cum să se vândă, apare la orice dezbatere televizată își dorește, are un discurs care a atrage, inclusiv prin tenta sa naționalistă. S-ar putea gândi la cursa prezidențială și actualul premier Florin Cîțu, dar el, la fel ca Dacian Cioloș, are o componentă tehnocrată, de care nu se poate debarasa și care nu-l umanizează deloc. Ambii sunt prea rigizi, nu se pot destinde, nu știu să râdă și nu pot răspunde lejer la întrebările grele, dar au timp să exerseze și să se pregătească.
Primarul capitalei ar putea și el intra pe culoarul aglomerat al potențialilor candidați din zona de centru-dreapta. Nicușor Dan, 51 de ani, are însă bătălii atât de grele de dat, încât dacă le câștiga va dori să-și continue opera în București cu încă un mandat. Matematician de profesie, Nicușor Dan face parte din categoria foarte rară a politicienilor care au planuri clare, etapizate, cu obiective și termene.
Spre deosebire de partidele din arcul de guvernământ, PSD se află într-un proces complicat de refacere în care fruntașii acestei formațiuni nu au dovedit până acum calități de lideri. Pare să fie împins în față doctorul Alexandru Rafila, 59 de ani. Simpatizant mai vechi al partidului, Rafila a primit de curând carnet de membru. Are intervenții decente atunci când vorbește despre pandemie, are credibilitate profesională, e profesor universitar și recent a primit un loc la masa comitetului de conducere al Organizației Mondiale a Sănătății. Totuși, Alexandru Rafila nu are experiență politică și se prezintă ca un tehnocrat, cumva lipsit de entuziasm, ca majoritatea tehnocraților.
Dincolo de ceea ce sunt acești potențiali prezidențiabili, contează strategiile lor și impactul mult mai mare pe care îl va avea internetul peste patru ani. Datele culese de diferiți operatori și folosirea lor inteligentă pot schimba totul în viitor. Nu doar candidații vor fi dependenți de ceea ce se numește Big Data, ci chiar democrația ar putea fi afectată de felul în care sunt folosite informațiile personale culese și interpretate de programe din ce în ce mai sofisticate.
