UN COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE VITALIE CĂLUGĂREANU:
Pe 7 aprilie 2015, s-au împlinit 6 ani de la așa-numita „revoluție Twitter” desfășurată la Chișinău (soldată cu devastarea Președinției și Parlamentului).
Politicienii pro-europeni care au preluat atunci puterea, ca urmare a debarcării de la putere a comuniștilor în timpul revoltelor stradale urmate de alegeri anticipate, s-au compromis din cauza scandalurilor răsunătoare de corupție, iar în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, au creat o alianță tacită cu comuniștii pro-ruși pe care îi contestau în 2009.
Marți, 7 aprilie 2015, în spațiul dintre Președinția și Parlamentul de la Chișinău, unde cu 6 ani în urmă tinerii luptau la propriu pentru libertate și decomunizare, a „protestat” furios doar vântul. Acesta a doborât gardul de metal pe care autoritățile l-au montat în jurul Președinției după protestele violente din aprilie 2009. Actualii guvernanți, beneficiari politici ai evenimentelor din aprilie 2009, au ignorat în totalitate această zi, deși anterior promiteau că vor înălța în fața Parlamentului un monument al victimelor torturii. În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, aproape 600 de tineri au fost torturați în comisariatele de poliție și condamnați arbitrar, unii care nici măcar nu au participat la protestele anticomuniste. Tot în acea noapte a fost ucis, în timpul intervenției în forță a poliției, protestatarul Valeriu Boboc. Fostul fruntaș comunist Marian Lupu, actualmente președinte al Partidului Democrat (partid care se pretinde pro-european și se află la guvernare) acuza în 2009 o „tentativă de lovitură de stat”, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România.
Coridor de evadare pentru suspecți
Primul care a fost acuzat de organizarea violențelor stradale și băgat în izolator de către organele de forță moldovenești a fost controversatul scriitor rus Eduard Baghirov. După implicarea Ambasadei Federației Ruse, acesta a fost pus în arest la domiciliu de unde a reușit să fugă în Rusia, prin regiunea transnistreană, însoțit de o jurnalistă din Republica Moldova. Ulterior, procurorii au încercat să obțină lipsirea de imunitate a ex-președintelui comunist Vladimir Voronin și trimiterea lui în judecată pentru neglijență în serviciu, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc, dar procedura a întâmpinat rezistență la nivel parlamentar, inclusiv în interiorul coaliției pro-europene.
Mai mulți polițiști-torționari implicați în maltratarea tinerilor în comisariate au primit condamnări condiționate, unii chiar au fost avansați în funcții, iar în ianuarie 2015, ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare (pentru neglijență în serviciu), dar a fost lăsat să plece din sala de judecată și se presupune că a fugit din țară.
În același dosar a fost condamnat, pe 30 martie 2015, la 10 ani de detenție cu executare și fostul polițist Ion Perju, pentru cauzarea morții tânărului Valeriu Boboc. Și acesta, însă, a fost lăsat să plece din sala de judecată și nici măcar nu a fost dat încă în căutare.
Până în prezent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunţat 7 decizii vizând evenimentele din aprilie 2009 împotriva Republicii Moldova. Reprezentanții mai multor organizații pentru apărarea drepturilor omului au constatat că autorităţile au eșuat în investigarea cazurilor de tortură din aprilie 2009 și că nu există un mecanism eficient de reabilitare a victimelor.
Procuratura Generală a denunțat marți, tergiversarea examinării în instanță a încă 13 dosare ce vizează 24 de polițiști. Este vorba de foști șefi ai Poliției capitalei Iacob Gumeniţă, Petru Corduneanu şi Dumitru Rusu, cercetați penal pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009.
Unicul avantaj. Moldova s-a întors timid spre UE
Ex-premierul Iurie Leancă, debarcat de la putere ca urmare a învestirii actualului Guvern cu votul PLDM-PDM și al comuniștilor, a acuzat politicienii de la guvernare de lașitate în raport cu tinerii care au luptat pentru decomunizarea Moldovei în aprilie 2009. „Constat că politicienii care anii trecuți se băteau cu pumnul în pieptul lor de revoluționari, astăzi stau cu ochii plecați, au reacții palide și așteaptă să treacă repede această zi, pentru a nu fi puși în situația de a le explica celor care, pe 7 aprilie 2009, au luptat pentru debarcarea comuniștilor de la guvernare, de ce astăzi ei i-au adus înapoi la putere”, susține Leancă. Potrivit lui, ”7 aprile este nu doar o dată simbolică, ci a reprezentat un început pentru Republica Moldova – a fost momentul în care Moldova a fost pusă cu adevărat pe calea europeană”.
A reacționat și Comitetul Central al Partidului Comuniștilor. Într-o declarație de presă, PCRM acuză actuala guvernare minoritară (PLDM-PDM) pe care a ajutat-o să învestească Guvernul în februarie 2015, de faptul că „pune miza pe propagandă şi pe memoria scurtă a societăţii”. (…) „Comuniştii au cerut toţi aceşti ani un singur lucru: examinarea evenimentelor din aprilie 2009, depistarea organizatorilor şi atragerea la răspundere a celor vinovaţi. Suntem siguri că vom reuşi!”, se arată în declarația PCRM.
