COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE VITALIE CĂLUGĂREANU:
Criza ecologică din regiunea municipiului Bălți din nordul Republicii Moldova, cauzată de emisiile nocive ale unei fabrici de alcool etilic determină plecarea celui mai mare investitor german – „Dräxlmaier Group”. Investitorii susțin că emisiile toxice afectează atât sănătatea angajaților, cât și calitatea produselor.
După mai mult de un an de la apariția problemei, autoritățile statului încă nu au găsit soluții pentru ameliorarea situației ecologice, care presupune investiții în tehnologizarea fabricii de alcool, dar și într-un proiect ecologic pentru stația reziduală.
Investiţii de milioane şi locuri de muncă pierdute
Nemulțumirea grupului german „Dräxlmaier” a venit după ce compania a suferit pierderi de sute mii de euro din cauza emisiilor nocive de la o fabrică de alcool din Bălţi. Potrivit reprezentaţiilor companiei, poluarea provoacă oxidarea cablurilor electrice pe care le produce fabrica. Mai mult decât atât, compania germană BMW a avertizat „Dräxlmaier” că ar putea întrerupe colaborarea dacă aceştia vor continua să livreze producţie rebutată.
Guido Meinelt, actualul director al „Dräxlmaier” Moldova, a trimis o scrisoare premierului Chiril Gaburici, în care se spune: „Apelăm la Dvs. cu o problemă încă nerezolvată, şi anume emisiile nocive de la Bălţi, care se manifestă negativ asupra calităţii producţiei noastre şi asupra sănătăţii colaboratorilor noştri. În rezultatul emisiilor din anul 2014 compania noastră a suportat pierderi mari (casarea firelor de cupru în valoare de circa 500.000 de euro, ca urmare a oxidării). Totodată problema a ajuns la nivelul clientului BMW, ceea ce a cauzat riscul pierderii a circa 3.000 de locuri de muncă”.
Emisiile de gaze nocive vin de la fabrica „Vinăria din vale”, care produce alcool şi care deja a fost de mai multe ori amendată de Inspectoratul Ecologic de Stat din Moldova. Vladimir Davidescu, proprietarul vinăriei, a declarat pentru portalul mold-street.com că întreprinderea sa nu încalcă normele ecologice şi spune că a făcut investiţii foarte mari pentru ca aceasta să funcţioneze. „Noi avem toate actele şi avizele ecologice, dispunem de 58 de hectare de câmpuri de stocare şi de filtrare a deşeurilor. Întreprinderea a fost fondată cu mult înaintea venirii ‘Dräxlmaier’. De ce înainte de a investi în uzina de la Bălţi nu au făcut un studiu de fezabilitate pentru a şti dacă anumite emisii de la noi îi pot afecta? Am făcut şi noi investiţii şi avem şi noi zeci de angajaţi”, se arată revoltat Davidescu.
Cu toate acestea, nu numai compania suferă de pe urma poluării cu gaze nocive. Într-un reportaj realizat de televiziunea „Publika TV” de la Chişinău, locuitorii oraşului Bălţi sunt nemulţumiţi de mirosul care vine de la vinărie. „În special dimineaţa se simte un miros foarte urât. Nu putem deschide geamul din cauza acestui miros. Cei care suferă de boli cardiovasculare sau sunt hipertonici au nevoie de aer curat”, spune o locuitoare a oraşului.
Mingea este în terenul Guvernului
„Dräxlmaier” a atenţionat deja de mai multă vreme Guvernul de la Chişinău despre problemele ecologice cu care se confruntă. Cu toate acestea, autorităţile moldoveneşti au reacţionat mai insistent abia după ce compania germană a ameninţat că „paharul s-a umplut” şi că va părăsi Moldova. Săptămâna trecută, Guvernul Gaburici a convocat urgent mai multe şedinţe cu reprezentanţii „Dräxlmaier” şi ministerele abilitate pentru rezolvarea acestei probleme.
Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere din Bălți, este convins că plecarea companiei va aduce un prejudiciu de imagine privind climatul investițional al Republicii Moldova. „Compania ‘Dräxlmaier’ este o carte de vizită a Republicii Moldova în domeniul investițiilor străine, alături de compania austriacă ‘Gebauer&Griller’. În cazul în care va pleca compania germană se va porni o reacție în lanț. Aceste două companii sunt cele mai mari investiții în ultimii cinci ani din țară. Ele au investit peste 45 de milioane de dolari. Dacă va pleca ‘Dräxlmaier’ din Moldova atunci acesta va fi un semnal negativ pentru alți potențiali investitori și, sunt convins, că în următorii 10-15 ani aici nu va mai veni nimeni să investească. Un alt aspect ține de locurile de muncă, create de compania germană. Salariul mediu pe care îl primește un angajat este de circa 5-6 mii de lei (250-300 Euro). Un salariu, de fapt, foarte bun pentru Moldova. De asemenea, anual, ‘Dräxlmaier’ varsă în bugetul de stat peste 300 de milioane de lei (aproximativ 15 milioane euro). Deci noi nu ne putem permite luxul să pierdem cel mai mare investitor din Moldova”, a declarat Marin Ciobanu, în exclusivitate pentru DW.
Moldova tot mai puţin atractivă pentru investitori
La 30 ianuarie 2015, OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) a acordat Republicii Moldova gradul de risc maxim de minus şapte. Potrivit experţilor, cele mai mari probleme din cauza cărora nu vor să vină investitorii sunt corupţia, situaţia politică instabilă, lacunele din legislaţie şi lipsa unei infrastructuri. Din cauza acestor probleme interne investitorii nu riscă să vină în Republica Moldova, iar plecarea companiei „Dräxlmaier” ar duce la pierderi de milioane de euro.
Ion Preaşcă, expert economic de la Chişinău, crede că nu doar investitorii străini sunt trataţi ostil de autorităţi, ci şi cei locali. „Cea mai mare parte a business-ului este tratată astfel. Dar dacă unui investitor major i se întâmplă astfel de lucruri, situaţia este gravă. Soluţia nu constă în modificarea legislaţiei, adoptarea de strategii de promovare a investiţiilor, ci în schimbarea atitudinii unor funcţionari faţă de investitori. Nu întâmplător, după volumul investiţiilor străine, Moldova se află pe unul din ultimele locuri din regiune, iar în ultimii ani nu a intrat în ţară nici un investitor major. De fapt nu investitorii străini trebuie să se adapteze la condiţiile noastre, noi trebuie să ţinem cont de cerinţele lor. Or, noi suntem cei care avem nevoie de banii şi de tehnologiile lor”, susţine analistul.
Presiuni continue din partea statului
Acesta nu este unicul scandal pe care l-a avut compania germană. În 2012 „Dräxlmaier” a decis să nu mai construiască o nouă fabrică la Bălţi datorită hărţuielii la care este supus investitorul de către Serviciul Fiscal. Potrivit investitorului, motivul de bază îl reprezintă controalele nemotivate efectuate regulat de către organele statului. După aceste acţiuni, compania ar fi fost amendată cu peste 1 milion de euro. Suma pe care vroia „Dräxlmaier” să o investească în Moldova urma să fie de 15 milioane de euro, iar în noua fabrică trebuiau să lucreze încă peste 5000 de oameni.
Potrivit experţilor, în această problema s-ar fi implicat direct şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care a purtat cu fostul premier, Vlad Filat, o discuţie telefonică. Acesta din urmă a intervenit şi a dat indicaţii directe şefului Serviciului Fiscal de atunci şi altor organe ca să nu mai preseze investitorii străini.
„Dräxlmaier” a pătruns pe piaţa moldovenească în 2009 şi a cunoscut o ascensiune fulminantă, iar în 2012 a intrat în topul celor mai mari exportatori din Republica Moldova. Investiţiile companiei se ridică la zeci de milioane de euro, iar fabrica din Bălţi are peste 3000 de angajaţi.
