Deutsche Welle: Moldova a intrat în faza premergătoare defaultului

Astfel, au fost suspendate mai multe cheltuieli incluse în bugetul de stat: cele care țin de procurări, reparații și investiții. Acestea nu vor putea fi acoperite nici din fonduri speciale. Guvernul va mai opera doar „cheltuieli de personal (salariile), cheltuieli de regie și alte cheltuieli fără de care instituțiile statului nu ar mai putea funcționa”. Ministerul Finanțelor de la Chișinău anunță că la baza acestei decizii a stat lipsa unui program de colaborare între Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional: Este vorba de „evoluțiile macroeconomice, insuficiența surselor interne (inclusv din privatizare) și externe (inclusiv împrumutul Băncii Mondiale) de finanțare a deficitului bugetar. S-a ajuns aici, deoarece guvernul lui Chiril Gaburici a demisionat, iar guvernul provizoriu, condus de ministrul de Externe, Natalia Gherman, nu este abilitat cu dreptul de a iniția procedura de rectificare a bugetului de stat. La această chestiune se va putea reveni numai după învestirea unui nou guvern și reluarea consultărilor cu FMI.”

Încă 3-4 luni…

Potrivit premierului interimar, Natalia Gherman, „demisia premierului şi amânarea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional au afectat starea indicatorilor macroeconomici, iar în situaţia creată e indicat ca autorităţile să suspende cheltuielile pentru achiziţionarea mărfurilor neesenţiale”. Mai mult, Natalia Gherman a menționat că informaţiile oferite de Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor relevă că economia moldovenească trece printr-o serie de dificultăţi. Este vorba de reducerea comerţului şi creşterea inflaţiei.

Experții în economie anticipează intrarea Moldovei în default până în luna noiembrie 2015. Treptat, potrivit lor, nu vor mai putea fi achitate pensiile și salariile. Chiar dacă un nou guvern pro-european va fi învestit rapid, negocierile cu FMI abia dacă vor fi reluate în luna octombrie. De regulă, acestea durează 3-4 săptămâni, iar după semnarea unui nou memorandum, banii nu vin imediat.

Potrivit economistului Roman Chircă, prin scrisoarea expediată instituțiilor din subordine, Ministerul Finanțelor confirmă faptul că Moldova intră într-o criză profundă: „Este pentru prima dată când avem o confirmare oficială a crizei profunde a finanțelor publice, iar această scrisoare recunoaște faptul că lipsa finanțării externe nu este singura cauză a neexecutării bugetului. Din păcate, nu cunoașteam situația reală, fiindcă Ministerul Finanțelor nu dă detalii, iar problema se focalizează pe achitările de salarii și cheltuielile instituționale”, susține Roman Chircă. Potrivit lui, neexecutarea bugetului de stat va avea consecințe grave, „deoarece din mijloacele care erau direcționate pentru proiecte de infrastructură, indirect, erau efectuate cheltuieli, inclusiv salariale, care alimentau economia”.

Măsură urgentă

Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană au recomandat insistent în ultimele săptămâni, autorităților de la Chișinău, lichidarea celor trei bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) prin intermediul cărora, în noiembrie 2014, s-a furat 1 miliard de dolari din sistemul bancar al țării. „Lichidarea urgentă a celor trei bănci problematice este unica decizie rațională pentru depășirea crizei de pe piața bancară”, a reiterat marți șefului Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Potrivit lui, „o bancă proastă nu este a poporului, ci împotriva lui”. Totuși, el a precizat că este foarte important modul în care va fi lichidată banca, subliniind că în situația creată cel mai important este ca populația și agenții economici să știe că banii lor se află în siguranță, pentru a evita panica. Pentru aceasta este necesar de transferat depozitele și conturile în bănci mai puternice. Pirkka Tapiola a menționat că pentru luarea unor decizii adecvate în timp util, este nevoie și de un guvern care și-ar asuma responsabilitatea pentru măsurile întreprinse.

În pofida recomandărilor FMI și BM de a lichida „Banca de Economii”, liderii politici de la guvernare, Vlad Filat și Marian Lupu, dar și comunistul Vladimir Voronin pledează pentru naționalizarea acesteia. Pirkka Tapiola i-a amintit guvernatorului BNM, Dorin Drăguțanu, că investigația internațională în privința „furtului secolului” trebuie să continue, iar banii – identificați și întorși în țară.

La rândul său, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei susține că naționalizarea „Băncii de Economii” va costa mult mai mult decât lichidarea ei. „În cazul în care se va decide lichidarea băncii, acest proces trebuie pregătit corespunzător. În particular, toate conturile trezoriale vor trebui transferate în alte bănci, pentru a nu bloca activitatea instituțiilor de stat și a asigura achitarea continuă a pensiilor și îndemnizațiilor sociale prin intermediul altor bănci”, a spus Drăguţanu.

Departamentul de stat al SUA – 46 de pagini despre corupția din Moldova

Nivelul șocant de înalt al corupției din Republica Moldova a ajuns și în raportul anual despre drepturile omului, întocmit de Departamentul de Stat al SUA. Raportul citat dedică acestei probleme grave cu care se confruntă Moldova 46 de pagini. Experţii americani acordă o atenţie deosebită și lipsei transparenţei din presa moldovenească, considerând că „legislaţia moldovenească în domeniul mass-mediei este ambiguă”. Autorii documentului menţionează, de asemenea, influenţa oligarhilor asupra presei, care controlează politica editorială. „În multe cazuri jurnaliştii practică autocenzura, pentru a evita conflictele cu proprietarii”, se arată în document. Potrivit acestuia, multe cazuri de viol nu s-au raportat din cauza prejudecăţilor sociale şi a sistemului judiciar corupt. „În unele cazuri de viol acuzată a fost însuşi victima, aceasta fiind o practică obişnuită în judecătoriile moldoveneşti. Violenţa asupra femeilor, de asemenea, rămâne o problemă stringentă pentru Moldova, în special când în rol de agresori sunt poliţiştii”, menţionează raportul citat.

„Cu elite corupte la cârmă, Moldova nu se va mișca în direcția corectă”. De această părere este directorul biroului „Freedom House” de la Vilnius, Vytis Iurkonis. “Bruxelles-ul nu se poate baza pe platformele pro-europene ale unor partide politice, într-un mediu dominat de corupţie profundă, în care angajamentele politice şi ideologice ajung în umbra îmbogăţirii personale şi unde mâna cleptocratică a regimului rus este în apele sale”, a spus expertul.

România: „Urmați pas cu pas Acordul de Asociere cu UE!”

Miercuri, la o întrevedere de rămas bun cu ocazia încheierii misiunii la București a ambasadorului moldovean Iurie Reniță, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a menționat că autorităţile de la Chişinău trebuie să aprofundeze reformele, în special cele cu relevanţă directă asupra consolidării statului de drept, şi să implementeze riguros Acordul de Asociere UE – Republica Moldova. Bogdan Aurescu a arătat că aplicarea reformelor necesită stabilitate politică şi un executiv solid. El a îndemnat la formarea rapidă a unui nou guvern la Chişinău, care să se bucure de stabilitate şi să susţină eficient parcursul european al țării.