România se află la marginea frontului, în raza de acțiune a unei Rusii enervate de mai multă vreme de scutul antirachetă de la Deveselu, despre care susține că se poate transforma oricând în armă ofensivă. Dar România nu este o țintă pentru Rusia, ci doar o piesă de negociere, ca de atâtea ori în istoria ei. Totuși, e pentru prima dată când se află într-o alianță atât de puternică, cu trupe americane pe teritoriul ei, având garanții clare de securitate. Chiar și așa, ministrul Apărării încearcă să spună pe ocolite, că lucrurile nu sunt prea limpezi. Vede „în fiecare cetățean un soldat”, inspectează cazărmi, vorbește despre un posibil stagiu militar voluntar și anticipează valul de migranți, care ar năvăli în țară dacă începe conflictul dintre Rusia și Ucraina. Dîncu pare convins, însă, că nu va urma un conflict cald și dă asigurări că Bucureștiul va sta deoparte: „România nu va fi implicată în acest război”, a spus ministrul pentru a liniști spiritele, „oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere”. Două propoziții mai încolo a ținut să avertizeze populația că ar trebui să intre într-o „stare de alarmă”, dacă nu chiar de „veghe”, fără să explice ce înseamnă aceste sintagme și cum ar trebui ele înțelese, spune într-un comentariu Deutsche Welle.
Întoarsă mereu spre propriile scandaluri interne, România are toate datele să se scufunde într-o nouă criză politică, ignorând războiul de lângă ea. Americanii au promis suplimentarea trupelor, în cazul în care conflictul din Ucraina devine fierbinte și, pentru prima dată, Franța s-a arătat gata să trimită la rândul ei soldați aici. E o formă de solidaritate, dar în același timp și o reconfigurare a continentului, după așa-numita Busolă Strategică, planul UE pentru înființarea unei armate europene, care vrea să aibă 5000 de soldați până în 2025, în așa fel încât să poată interveni rapid, la nevoie, fără sprijin american. România s-a bucurat de oferta franceză, dar mizează pe Statele Unite, mai spune DW.
