În contextul Europei cu două viteze, o idee propusă în urmă cu 10 ani de Franța și reluată acum de Germania, România ar putea rămâne mai la margine decât Bulgaria. Din nucleul dur al UE vor face parte cele mai dezvoltate state ale continentului: Germania, Franța, Polonia, Spania, Italia și Olanda. Miniștrii de Finanțe german și francez vor întărirea competitivității în interiorul UE prin introducerea unui nou format pentru principalele șase economii din bloc, după cum arată o scrisoare a ministrului german de Finanțe, Lars Klingbeil, citată de Reuters. Germania insistă pentru o Uniune Europeană cu două viteze pentru „a rupe inerția decizională” din blocul celor 27, unde hotărârile trebuie luate prin consens și din această cauză întreg procesul e mult prea lung și prea greu. În ultimii ani, de pildă, Ungaria și uneori și Slovacia s-au opus diferitelor măsuri de sprijinire a Ucrainei. Există însă și alte domenii care rămân în urmă din cauză că nu toate cele 27 de state membre sunt pregătite să avanseze într-un ritm eficient. Berlinul are un plan în patru puncte pentru primul cerc al UE cu cele mai dezvoltate state și care prevede (i) promovarea uniunii piețelor de capital, (ii) consolidarea monedei euro, (iii) o mai bună coordonare a investițiilor în apărare și (iv) asigurarea materiilor prime prin întărireaa lanțului de aprovizionare cu minerale critice, printr-un angajament strategic sporit cu parteneri internaționali, spune Deutsche Welle într-un comentariu.
Polonia e singura din statele foste comuniste care poate merge în ritmul marilor puteri europene, chiar dacă Varșovia nu intenționează să intre în zona euro, fiindcă după cum a declarat ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domański, pentru Financial Times, „economia poloneză are acum în mod clar performanțe mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro”. (…) Pentru România, o Europă cu două viteze înseamnă în primul rând mai puțină influență politică și economică dinspre Bruxelles. E posibil ca această idee să aducă mai puțini bani, mai puține investiții și să scadă rolul și așa minor pe care îl avea Bucureștiul la masa de la Bruxelles. România poate înțelege că deși a avut aceleași premise ca Polonia, nu a știut cum să-și folosească oportunitățile. Nivelul tot mai scăzut al politicienilor din prima linia și incapacitatea lor de a defini clar interesul național sunt cauze importante ale rămânerii României în afara nucleului dur al UE, este concluzia DW.
