În plină pandemie, sezonierii ar trebui să beneficieze de protecţie sporită. Teoretic. Practic, abuzurile continuă să fie la ordinea zilei şi mulţi români sunt afectaţi direct.An de an, fermierii germani au nevoie de aproape 300.000 de muncitori sezonieri. Imaginile cu oameni care se înghesuiau pe aeroporturile din România în primele luni după izbucnirea pandemiei pentru a lucra în agricultură în Germania au făcut înconjurul lumii în 2020. În 2021, sezonierii sunt la fel de căutaţi. Sunt ei însă şi respectaţi? Cătălina Guia, de la proiectul „Arbeit und Leben DGB/VHS NW e.V.”, cunoaşte situaţia acestora, întrucât îi consiliază atunci când au nevoie de ajutor în Germania, transmite Deutsche Welle.
Interviul transmis de DW:
Deutsche Welle: În plin sezon agricol, în Germania continuă să sosească sezonieri din România. S-au schimbat condiţiile de la ferme dupa evenimentele negative din anul 2020?
Cătălina Guia: Sezonul agricol, în special cel pentru sparanghel și pentru căpșuni, atrage în mod constant românii dornici să realizeze un câștig decent. Însă în domeniul agricol se poate vorbi de posibilități de muncă pe tot parcursul unui an calendaristic. Există oferte de lucru și in sere, pepiniere sau în domeniul forestier, care, datorită venitului minim pe economie asigurat prin legea germană, încă par tentante, mai mult pentru lucrătorii și lucrătoarele din estul Europei. Condițiile de lucru și cadrul legal sunt aplicabile întregului domeniu agricol, fapt pentru care se pot remarca tendințe generale, în privinţa experienței românilor pe piața muncii germane. Încălcari grave ale drepturilor angajaţilor au existat și înainte de anul 2020, însă declanșarea pandemiei a adus o serie de probleme suplimentare celor deja cunoscute ca și cutumă în domeniu. Din păcate, mediatizarea experienţelor de anul trecut, precum și controalele, nu au adus modificări pozitive la nivelul atitudinii angajatorilor față de sezonieri.
Din contră, am observant o presiune sporită, datorita mobilității reduse a personalului și din cauza costurilor reclamate pentru asigurarea măsurilor de prevenție a răspândirii coronavirusului. Din acest motiv am avut cazuri în care sezonierii au relatat despre un volum mare de muncă, multe ore de lucru fără pauză, inexistenţa unui plan de igienă, plată insuficientă, rețineri nepermise din salariu și chiar agresivitate din partea fermierilor. Mai mult, se observă o practică nouă extinsă de a fi reținute actele personale, buletin de identitate sau permis de conducere, sub titlul de garanție pentru eventuale daune. Acest lucru nu este permis și reţinerea actelor personale, cu excepţia cazurilor în care sunt implicate autoritățile competente, este ilegală. Am avut încă de la începutul anului o serie de cazuri din sere, pepiniere sau alte plantații, în care oamenii s-au plâns de faptul că au fost tratați mai rău decât în anii anteriori. Am fost nevoită să intervin cu ajutorul poliției, a autorităților de control și cel al colegilor de la sindicatul IG BAU pentru a recupera actele și drepturile salariale ale angajaților.
Nu se întâlnesc astfel de cazuri în unanimitate și, desigur, există relatări și despre ferme agricole model, însă încălcarea prevederilor privind dreptul muncii, respectiv încălcarea directivei de prevenție a îmbolnăvirilor, reprezintă, din păcate, o majoritate în domeniu.
DW: Care sunt problemele principale cu care se confruntă românii care vă solicită ajutorul în cadrul proiectului „Arbeit und Leben DGB/VHS NRW e.V.”?
C. G.: Nomenclatorul de probleme a variat de-a lungul timpului și a fost influențat de dinamica pieței muncii în Germania. La ora actuală putem vorbi despre faptul că aproape toate domeniile industriale sunt afectate de fenomenul exploatării în muncă, atunci când ne raportăm la forța de muncă importată din România. Problema principală vizează neplata salariului sau plata insuficientă, fie datorită tertipurilor de reducere pe hârtie a timpului de lucru, fie prin aplicarea de scăderi salariale sau sancțiuni până la jumătate din salariu. Statistic privind, în baza experienței noastre în proiect, urmează în clasament tema concedierilor abuzive, de multe ori ca reacție la solicitarea drepturilor de către angajați. În majoritatea cazurilor există de asemenea multe întrebări în legătură cu documentația insuficientă a raportului de muncă, întâmpinând și situații de neînregistrare a contractelor de muncă. Acest fapt are ca urmare lipsa protecției sociale și a asigurării medicale în Germania.
În domeniul agricol, mai ales în cazurile menționate, au fost încălcate multe prevederi legale, oamenii aflându-se și în situații de risc de infectare cu coronavirus.
DW: Ce le recomandaţi să facă celor care au nevoie de ajutor sau consiliere înainte, în timpul şi după ce îşi încheie activitatea în Germania?
C. G.: Pentru a se proteja în fața abuzurilor este esențială informarea înaintea oricărei decizii. Înainte de a pleca spre Germania pentru un loc de muncă este foarte important să existe clarități, în mod ideal în formă scrisă, în ceea ce privește contractul de muncă, plata, cazarea și chiar transportul, acolo unde este cazul. Am întâlnit din păcate des persoane care au mers pe încredere lăsandu-se în baza intermediarilor și a promisiunilor verbale, ca în final să realizeze că au fost mințiți și au ajuns în situații iremediabile. Acest lucru ar putea fi evitat dacă s-ar informa la timp, din surse oficiale, și ar solicita consilierea specialiștilor în domeniu. În acest sens, există material informativ chiar pe site-ul Ministerului de Externe din Romania, pe cel al Ambasadei României în Germania și pe pagina noastră de internet.
Regula cea mai importantă este aceea de a nu accepta semnarea niciunui document fără a-i cunoaște conținutul, indiferent de argumentele intermediarilor sau ale angajatorilor. Solicitarea consilierii de specialitate ar trebui să devină un automatism, mai ales că există această posibilitate. Consecințele pot fi grave, atragând de regulă renunțarea involuntară la propriile drepturi.
Un alt element important de menționat este acela al statutului de angajat în Germania. Orice cetățean european are aceleași drepturi și responsabilități și i se aplică aceeași lege, fără diferențiere în funcție de țara de origine. Însă trebuie să fie activ și să nu amâne reclamarea neregularităților la muncă, în caz contrar se pot prescrie termenele de realizare a drepturilor specifice raportului de muncă.
Cătălina Guia este jurist, a studiat în România și în Germania, are experiență in domeniul dreptului muncii, al dreptului comercial și în domeniul social. Munca de voluntariat și implicarea în proiecte NGO i-a facilitat abordarea sistematică a drepturilor omului. Are vechime de consiliere în proiectul landului NRW din 2015.
