Anton (nume de împrumut) a fost în Ucraina om de afaceri. Pe 24 februarie s-a dus cu maşina la graniţă împreună cu soţia şi cei doi copii ai lor, pentru a scăpa de războiul rus de agresiune. Călătoria, care în mod normal dura doar câteva ore, a durat aproape o zi întreagă. În timp ce se aflau pe drum, preşedintele Volodimir Zelenski le-a interzis bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani să părăsească ţara. Astfel că doar soţia şi copiii lui Anton s-au putut refugia în UE, spune într-un reportaj Deutsche Welle.
REPORTAJUL DW:
El a început imediat să caute căi şi mijloace pentru a ajunge la soţia şi familia sa. Anton este de părere că „datoria faţă de familie are prioritate absolută”. S-a deplasat într-un sat aflat la graniţa cu România pentru a traversa Tisa. „Eram mai mulţi bărbaţi. Dar localnicii ne-au trădat şi am fost prinşi. Nici nu am apucat să ajungem pe malul râului”, a povestit Anton, adăugând că „mai târziu am auzit de unii traficanţi de oameni care duceau grupuri de câte patru persoane la râu şi le arătau pe unde poate fi traversat, în schimbul a 5000 de dolari de fiecare.” Imediat după ce a fost prins, Anton a fost înrolat în armată, dar acolo nu s-a găsit o sarcină potrivită pentru el. Aşa că s-a întors acasă şi şi-a făcut iarăşi planuri cum să fugă din ţară.
Ponturi pe reţelele de socializare
Interdicţia de ieşire din ţară nu este valabilă pentru taţii care-şi cresc singuri copiii, pentru taţii cu trei sau mai mulţi copii şi pentru oamenii cu handicap. Exceptaţi de la interdicţie sunt şi studenţii facultăţilor din străinătate, şoferii care transportă ajutoare umanitare şi cei cu domiciliul permanent în străinătate.
Bărbaţii care nu se încadrează în aceste categorii şi totuşi vor să părăsească Ucraina o fac, de exemplu, prin Crimeea anexată de Rusia. Alţii se înscriu la o universitate străină, alţii îşi caută job ca şofer voluntar la o organizaţie umanitară sau încearcă să treacă pe jos, fraudulos, graniţa.
Oferte şi ponturi în acest sens există şi pe reţelele de socializare. Contul pe instagram „Ieşire din ţară pentru toţi” are peste 14.000 de followeri. Acolo se răspândesc în chaturi private informaţii despre cum se poate face retroactiv o înscriere la o universitate poloneză sau din alte ţări ale UE, datată înainte de începerea războiului. În posesia unui astfel de document se poate ajunge în interval de 10 zile, în schimbul a 980 de euro.
Şi Anton a putut părăsi Ucraina, cu sprijinul unei fundaţii de interes public, aparţinând unor prieteni. „Fundaţia a făcut cerere pentru permis de ieşire din ţară. Am plecat cu toţii cu maşinile şi acestea s-au întors în Ucraina încărcate cu ajutoare umanitare, dar eu am rămas în UE”, a povestit el. „Bărbaţii ca mine sunt etichetaţi drept trădători. Dar mie nu mi-e frică de front şi dacă nu aş avea soţie şi copii, acolo m-aş afla de multă vreme. Dar nouă nu ne-au venit pe lume copii pentru ca soţia să trebuiască să supravieţuiască cumva împreună cu ei, cine ştie pe unde şi în ce condiţii”, a mai afirmat el.
Aparent există un mare interes pentru ieşirea din Ucraina. Canalul Telegram „Mutare legală în străinătate” are mai bine de 53.000 de followeri şi canalul său de backup „ajutoar la graniţă” are 28.000. Acolo se oferă în schimbul a 1500 de dolari procurarea unei scutiri de armată din motive de sănătate. O altă ofertă este părăsirea Ucrainei deghizat ca şofer al unui transport umanitar. Se pare că 10 bărbaţi reuşesc zilnic să ajungă astfel în străinătate, plătind pentru asta 2000 de dolari fiecare.
Pe Telegram se găsesc şi evaluările celor care susţin că au folosit acele oferte: „M-am dus cu maşina ca ajutor, totul s-a desfăşurat mai rapid şi mai uşor decât credeam”; „Mulţumesc că mi-aţi ajutat fiul, acum se află în Italia”; „Am ajuns în Bulgaria şi vă mulţumesc foarte mult pentru asta”. DW a scris mai multor useri dar numai unul a răspuns. El a scris că „nu vrea să rişte şi să povestească nimic”.
Date statistice despre refugiaţi ucraineni
Potrivit ONU, începând din 24 februarie peste nouă milioane de cetăţeni ucraineni s-au refugiat în străinătate. DW a vrut să afle de la trupele ucrainene de grăniceri câţi din aceştia sunt bărbaţi, dar încă nu a primit răspuns. Ministerul de Interne a informat pe 1 martie că aproximativ 80.000 de bărbaţi apţi de armată s-au întors în ţară, majoritatea după 24 februarie, „pentru a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială”.
Polonia şi Germania au primit majoritatea refugiaţilor. Potrivit autorităţilor poloneze, în intervalul 24 februarie – 7 iunie, au sosit în ţară 3,6 milioane de ucraineni, dintre care 432.000 sunt bărbaţi cu vârste între 18 şi 60 de ani. În Germania au fost înregistraţi de la finele lunii februarie şi până pe 19 iunie 867.214 de refugiaţi. În martie, Ministerul german de Interne a realizat un studiu, potrivit căruia 48 la sută din cei sosiţi sunt femei cu copii, 14 la sută sunt femei singure, şapte la sută sunt bărbaţi cu copii şi trei la sută bărbaţi singuri.
Pro şi contra interdicţiei
Alexander Gumirov, un avocat din Odesa, a lansat în mai o petiţie în care a cerut anularea interdicţiei de ieşire din ţară a bărbaţilor şi recrutarea în armată a voluntarilor. În câteva zile a strâns 25.000 de semnături şi de aceea preşedintele a trebuit să o analizeze. Dar Volodimir Zelenski a reacţionat cu asprime, spunând că petiţia trebuie trimisă părinţilor soldaţilor care şi-au dat deja viaţa pentru apărarea Ucrainei.
Dar Gumirov este în continuare de părere că interdicţia nu are sens. „Dacă cineva doreşte să-şi apere patria liberă şi iubită, căminul şi familia sa, atunci nu este nevoie de interdicţia ieşirii din ţară. Iar dacă cineva nu vrea să-şi apere ţara, nici atunci nu este nevoie de această interdicţie.”
Gumirov afirmă că în prezent numeroşi bărbaţi nu-şi găsesc serviciu în Ucraina şi de aceea nici nu-şi pot hrăni familiile şi nu plătesc nici impozit către stat. În plus, interdicţia stimulează corupţia. În calitate de avocat este întrebat zilnic ce „portiţe de scăpare” există, pentru eludarea interdicţiei. Şi toate acestea au legătură cu corupţia, a mai precizat el.
Avocatul Dmytro Busanov din Kiev atrage atenţia că îngrădirea dreptului de a părăsi Ucraina nu se poate face, potrivit Constituţiei, decât prin lege, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. De aceea interdicţia este, în opinia sa, ilegală. „Primesc multe plângeri, dar oamenii nu vor să facă plângere în justiţie”, a precizat el. Bosanov nu exclude că oamenii se vor adresa în cele din urmă Curţii Europene de Justiţie.
Condamnaţi de conaţionali
Bărbaţii ucraineni care s-au dus în străinătate sunt adesea condamnaţi de soţiile celor care sunt acum pe front, a povestit o avocată ucraineancă, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Bărbatul ei s-a dus voluntar la război. Petiţia lui Alexander Gumirow, pe care în principiu o suţine, este în opinia ei greşit formulată. „Mesajul ei este următorul: lasaţi-ne pe toţi să plecăm din ţară şi în locul nostru să lupte voluntarii. Dar asta nu este corect”, spune ea. Există mult prea puţini voluntari, subliniază jurista, care în prezent se află în UE, alături de copii. Bărbatul ei vrea să luipte pentru ţara sa, dar vrea şi să-şi vadă copiii. De aceea solicită ca soldaţilor să li se acorde scurte permisii şi să li se permită şi ieşirea din ţară.
Anton se află deja de mai multă vreme alături de soţie şi copii într-un stat membru al UE, unde învaţă limba şi îşi caută o slujbă. Nu exclude posibilitatea de a se întoarce în Ucraina după victorie. „Pe timp de pace am spus mereu că Ucraina este una din cele mai bune ţări.” Este patriot, după cum susţine, dar vrea ca „războiul să se încheie cât mai curând posibil. Trimit armatei bani. Acum suntem departe, dar aceasta nu înseamnă că sunt un trădător”.
