Strategia de Apărare subliniază necesitatea modificării legislației legată de securitatea națională și a doctrinei militare, cu toate că lista lungă a documentelor care trebuiau modificate de urgență după invazia rusească din Ucraina a fost abandonată intenționat în sertarele parlamentarilor. În mod surprinzător, la aproape patru ani de la începerea războiului de lângă noi, România vrea brusc să-și facă o strategie la Marea Neagră, după ce Statele Unite tocmai au adoptat propria strategie despre zona pontică. Dezvoltarea „capabilităților de Apărare” și rămânerea sub scutul militar al UE și NATO, mărirea numărului de rezerviști, pregătirea pentru aceste vremuri în care înarmarea a revenit la modă, iar ordinea internațională e pe cale să se schimbe sunt provocări punctate de autorii Strategiei de Apărare, spune Deutsche Weile într-un comentariu.
Documentul recunoaște că țara e amenințată de ceea ce face Rusia pe plan militar, economic, social, de extinderea conflictului din Ucraina, de atacurile cibernetice, de diferite acțiuni de spionaj inclusiv prin intermediari și metode virtuale. Ce state sunt cele mai de temut? Documentul nu precizează. S-ar subînțelege că ar fi Rusia, în vreme ce China apare în această Strategie mai degrabă ca subiect descriptiv al noului ansamblu geopolitic. Președintele vorbește cu precauție despre relația cu Beijingul, dar nu ezită să spună cât de grav e faptul că accesul la „resurse critice” nu e deloc ușor, în vreme ce perturbarea infrastructurilor importante și sabotajele au devenit locuri comune. Radicalizarea populației în Europa în general și în România în special, accentuarea instabilității în Estul continentului, mai ales în Balcani, migrația ilegală, asigurarea securității energetice, prelungirea războiului și amânarea integrării Republicii Moldove și a Ucrainei în UE sunt toate riscuri la adresa țării.Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva, mai spune DW.
