Deutsche Bank s-a remarcat negativ prin diverse scandaluri. Și în investigația internațională FinCEN, abuzurile băncii germane joacă un rol major, transmite Deutsche Welle.
RELATAREA DEUTSCHE WELLE:
Deutsche Bank este din nou pe primul loc: 62% din documentele incriminatoare ale Ministerului de Finanțe american, conținute în așa-numitele dosare FinCEN, se referă la instituția financiară germană. În spatele prescurtării FinCEN se află „Financial Crimes Enforcement Network” (rețeaua de anchetare a infracțiunilor financiare). Este vorba de un departament al Ministerului de Finanțe al SUA care se ocupă de combaterea spălării banilor și criminalității financiare.
Informațiile de la FinCEN au fost dezvăluite de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor Investigativi (ICIJ). Acesta a analizat timp de 16 luni documentele FinCEN. Au fost implicați în această acțiune peste 400 de jurnaliști din 88 de țări. Şi Rise Romania a contribuit la investigaţii. Datele scurse de la autoritățile americane fuseseră primite anterior de compania mediatică americană BuzzFeed News.
Fluxul banilor murdari
Cercetările se bazează în principal pe rapoarte interne ale băncii despre tranzacții financiare dubioase, așa-numite „Suspicious Activity Reports”, pe scurt SAR. Acestea nu sunt neapărat dovada unor comportamente criminale. Băncile active în SUA sunt obligate să raporteze însă aceste activități suspicioase ministerului american de Finanțe. Dacă nu o fac, devin pasibile de urmărire penală.
Între 1999 și 2017, responsabilii băncilor cu aceste înștiințări au raportat tranzacții suspecte în valoare de 2000 de miliarde de dolari. Peste jumătate din sumă (1300 de miliarde) au revenit Deutsche Bank.
Nu este prima oară când gigantul bancar german se remarcă prin ceva de genul acesta: în 2015, cea mai mare bancă germană a acceptat o amendă de 258 de milioane de dolari pentru încălcarea regimului sancțiunilor americane – pentru că în perioada 1999-2006 ar fi transferat aproape 11 miliarde de dolari în numele unor clienți iranieni, libieni, sirieni, birmanezi și sudanezi.
Anchetatorii americani au acuzat Deutsche Bank de efectuarea unor tranzacții de tip „clearing” netransparente, pentru a ascunde posibile încălcări ale sancțiunilor de către clienții săi. „Între timp am oprit toate afacerile cu parteneri din țările respective”, a declarat atunci o purtătoare de cuvânt a Deutsche Bank.
Implicări continue în transferuri de bani dubioase
Investigația ICIJ arată însă că Deutsche Bank a continuat și după 2015 să transfere bani pentru persoane și firme dubioase care urmăreau ocolirea sancțiunilor – printre acestea, comerciantul de aur turco-iranian Reza Zarrab și rețeaua acestuia. Reza Zarrab a fost arestat în 2016 în SUA și s-a declarat în 2017 vinovat în fața unui tribunal american pentru că ar fi ajutat Iranul.
În acest caz, un rol a jucat filiala americană a Deutsche Bank – Trust Company Americas (TCA). Aceasta a trimis în martie 2017 o înștiințare SAR la FinCEN. În raport se spunea că au fost transferați peste 28 de milioane de dolari în numele Nadir Döviz, o firmă care avea relații strânse cu Reza Zarrab și care era de asemenea implicată în comerțul cu aur. Tranzacțiile pentru Nadir Döviz au avut loc între martie 2016 și februarie 2017. Zarrab era la acea dată deja în închisoare.
Și împotriva Nadir Döviz au avut loc atunci investigații sub acuzația de spălare de bani. În înștiințarea SAR, trimisă de Deutsche Bank TCA, banca observa singură că: „Această notificare de activitate dubioasă este făcută pentru că tranzacțiile proveneau dintr-o țară cu grad ridicat de risc (Turcia – nota redacției), pentru că au avut loc mai multe transferuri de sume mari și rotunde de bani și pentru că nu am recunoscut niciun scop comercial în detaliile tranzacțiilor.”
Răspunsul Deutsche Bank
ICIJ a trimis Deutsche Bank un catalog cu întrebări detaliate, dar purtătorul de cuvânt al băncii s-a rezumat la un răspuns general: FinCEN Files nu ar reprezenta „informații noi nici pentru banca noastră, nici pentru autoritățile de supraveghere a sistemului bancar”. Demersurile dubioase ar proveni din 2016, Deutsche Bank ar fi „acum o altă bancă”.
În declarația sa din 9 septembrie, purtătorul de cuvânt al băncii a mai subliniat următoarele: „Am recunoscut slăbiciuni anterioare în sistemul nostru și ne-am cerut scuze pentru aceasta, acceptând de fiecare dată amenzile. Dar, înainte de toate am învățat din greșelile noastre și am urmărit sistematic rezolvarea problemelor. Am operat schimbări la modul nostru de funcționare, la modul de efectuare a controalelor și schimbări de personal.”
Cât a știut sau cât a vrut să știe Deutsche Bank despre relația dintre clientul ei Nadir Döviz cu Reza Zarrab sunt întrebări rămase fără răspuns, la fel ca multe alte întrebări similare.
Jocul de miliarde al lui Reza Zarrab
Când, în 2012, băncile iraniene au fost eliminate din sistemul global de tranzacții bancare SWIFT, companiile din Iran nu au mai putut încasa prin transferuri bancare internaționale pentru livrările lor de gaz și țiței. Au avut deci nevoie de bani lichizi și de aur ca mijloace de plată, pentru a evita astfel sancțiunile. În acest sistem de miliarde de dolari, un rol-cheie l-a jucat Reza Zarrab.
Zarrab a fost areatat mai întâi în Turcia, în decembrie 2013. El a fost inculpat în cadrul unor anchete mai ample de corupție care vizau miniștri din partidul aflat la guvernare AKP. Zarrab a fost inculpat sub acuzațiile de mituire a miniștrilor, spălare de bani și trafic ilegal cu aur.
Potrivit raportului procuraturii de stat turce de atunci, Zarrab s-a folosit de firma din Istanbul, Nadir Döviz, pentru a cumpăra aur. Un curier a admis mai târziu pentru cotidianul turc Cumhuriyet că ar fi mers cu bani lichizi din Dubai în Turcia și din Dubai în Iran. Una din firmele de la care ar fi primit banii a fost Nadir Gold LLC, o companie deținută de Nadir Döviz. Despre exact aceste două firme este vorba în notificarea SAR a Deutsche Bank din martie 2017.
Guvernul Erdogan a respins în 2013 toate acuzațiile împotriva lui Reza Zarrab și a comparat ancheta cu o tentativă de puci. Procurorii turci care au efectuat cercetările au fost dați afară sau aruncați în închisoare. Comerciantul de aur Zarrab a fost eliberat după două luni și jumătate de detenție. Dar în libertate acesta nu a mai rămas decât câțiva ani.
El a fost arestat din nou în martie 2016, de data aceasta în SUA, în timp ce se afla cu familia în drum spre parcul de distracții Disney World. Autoritățile americane l-au acuzat de spălare de bani şi pentru că a ajutat guvernul iranian să ocolească sancțiunile internaționale. Zarrab s-a declarat vinovat, a încheiat o înțelegere cu procurorii americani și a fost ulterior martor principal al acuzării într-un proces împotriva unui manager al băncii turcești Halkbank.
În timpul acestui proces din noiembrie 2017, Zarrab a afirmat că politicieni turci, printre care și președintele Erdogan, ar fi permis Halkbank să ajute Iranul cu bani și aur.
Și firma Nadir Döviz din Turcia a refuzat să răspundă unor întrebări concrete. Cazul arată însă că Deutsche Bank continuă să facă afaceri cu clienți dubioși.
O altă bancă a refuzat, nu și Deutsche Bank
Din dosarele FinCEN mai reiese că Deutsche Bank ar fi transferat bani pentru o rafinărie petrolieră din Turkmenistan, deși tranzacția ar fi încălcat sancțiunile impuse Iranului. Din această cauză, filiala americană a Deutsche Bank ar fi înaintat două notificări SAR în octombrie 2014 și februarie 2015.
În aceste documente, banca relatează chiar ea că „Turkmenbashi Oil Processing Complex este implicată în continuare în activități comerciale limitate prin sancțiuni ale UE”. Turkmenbashi este cel mai mare producător de gaz și țiței din Turkmenistan.
Potrivit documentelor SAR ajunse în posesia jurnaliștilor, Deutsche Bank ar fi transferat între aprilie și septembrie 2014 168,5 de milioane de dolari pentru Turkmenbashi Oil. Între septembrie 2014 și ianuarie 2015 ar fi avut loc alte tranzacții de aproape 113 milioane de dolari. În același interval de timp, New Yorker Bank BNY Mellon ar fi refuzat să transfere bani pentru Turkmenbashi.
Oligarhi ruși aflați sub regimul sancțiunilor
FinCEN Files mai arată că Deutsche Bank ar fi ajutat se pare și clienți ruși să ocolească sancțiunile. Surgutneftegas este una din cele mai mari companii petroliere rusești. SUA au pus-o în septembrie 2014 pe lista sancțiunilor. Ca bancă de corespondență, Deutsche Bank TCA a fost implicată între martie și mai 2015, deci la mult timp după anunțarea sancțiunilor, în 47 de transferuri pentru Surgutneftegas, în valoare de 430 de milioane de dolari.
Între 2003 și 2017, Deutsche Bank a operat și tranzacții de 11 miliarde de dolari pentru firme din rețeaua oligarhului rus Oleg Deripaska, deși acesta era anchetat penal. Miliardarul rus este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin.
Deutsche Bank însăși a mai făcut o notificare SAR în noiembrie 2016 în care afirmă: „Deripaska este cercetat de autoritățile americane și britanice în legătură cu o tranzacție din 2007 în valoare de 57,5 milioane de dolari. În trecut, autoritățile americane l-au acuzat pe Deripaska de legături cu crima organizată.” Deripaska neagă că ar fi spălat bani sau că ar fi comis infracțiuni financiare.
Deutsche Bank a fost sancționată de mai multe ori pentru comportament greșit, care se află chiar sub propriile standarde declarate. Tim White de la AML Right Source, o firmă de consultanță în combaterea spălării de bani, subliniază că „băncile câștigă mult mai mulți bani din continuarea operării acestor tranzacții dubioase decât trebuie să plătească ulterior pentru posibile penalizări”.