Deturnarea legii învățământului dual

Un proiect educațional pe care îl anunța președintele Iohannis încă din campania electorală era dezvoltarea învățâmântului dual. În esență, e vorba de școli profesionale girate în comun de autoritățile publice și de companiile acreditate. Ideea vine, desigur, pe filieră germană și amintește puțin de vechiul sistem al breslelor medievale. De fapt, e singura cale de a face ca școala să se întâlnească cu lumea practică a economiei și să pună capăt derivei în care se află de cel puțin două decenii încoace. Regimul comunist, cel puțin, se obliga să-i angajeze pe toți absolvenții și simula o oarecare pregătire practică în industrie sau în atelierele școlii, dar mai târziu școala a fost total decuplată de la lumea economiei, irosind anii atâtor copii cu studii lipsite de orizont. Învățământul dual este o cale de a recupla școala la viața practică și este firesc să i se acorde cea mai mare atenție, cu atât mai mult cu cât destule companii care activează pe piața românească s-au arătat dornice să participe la acest proiect.

E limpede însă din această scurtă prezentare că vioara întâi vor fi companiile și că lor va trebui să li se acorde deplină încredere, cu atât mai mult cu cât ele sunt viitorii angajatori și beneficiarii, totodată, ai acestor investiții. Dar, în acest punct, a apărut un conflict. Guvernul Cioloș a oferit un cadru pentru învățământul dual printr-o ordonanță de urgență emisă la finele anului trecut, în schimb majoritatea politică din Parlament a căutat după alegeri să limiteze rolul acordat companiilor cu privire la condițiile de admitere, la profesorii care activează în școlile dedicate sau la cine ocupă funcțiile de conducere.

E clar că este incorect, căci, fiind vorba de învățâmânt profesional, nu Ministerul sau Inspectoratele sunt competente, ci oamenii din branșă, care știu mai bine de ce au nevoie. Și apoi școlile duale nu sunt obligatorii, ci sunt forme contractuale care îi angajează pe părinți și companiile implicate. Părinții care își trimit copiii la o asemenea școală profesională se uită mai întâi la compania care se ocupă de proiect, căci altfel școlile din sistemul public sunt cam toate la fel.

Președintele Iohannis a retrimis legea la Parlament, cerând să fie reexaminată și să fie restabilit rolul pe care ar trebui să-l joace ”breslele”. Dar a făcut cu această ocazie și alte observații, care par să conțină o avertizare serioasă cu privire la deturnarea proiectului. Când a discutat ordonanța de urgență a Guvernului Cioloș, Parlamentul a eliminat obligația ca operatorii economici să fie acreditați după reguli stabilite de Guvern. Sigur, la prima vedere e o veste grozavă, căci pare o simplificare a birocrației și o lărgire a spațiului de libertate. Președintele susține însă că, fără o acreditare, ar apărea tot felul de neaveniți care s-ar înscrie în proiect ca să beneficieze de avantajele oferite la plata taxelor și impozitelor. De fapt, pare să se deschidă o poartă pentru fraudarea masivă a sistemului. Este doar o ipoteză, desigur, una destul de sumbră, dar dacă ne gândim la felul cum s-au organizat atâtea cursuri de formare profesională cu fonduri europene, ar trebui să fim mai curând îngrijorați de apariția acestor ”oportunități”.

Chiar dacă e birocratic, selecția operatorilor economici pare mai curând necesară. Am văzut prea bine ce s-a întâmplat și cu universitățile particulare acreditate după reguli sumare și ar fi bine să se tragă învățăminte. Ar fi păcat ca o idee bună să fie din nou deturnată.