de Natalia Intotero,Deputat PSD Hunedoara, Președintele Comisiei pentru învățământ
Fie că ne place sau nu, fie că le considerăm schimbări pozitive sau nu, un lucru este clar: este o perioadă de cotitură pentru învățământul preuniversitar românesc.
Pandemia a bulversat procesul educațional și a creat clivaje mari în mediul școlar. Nu aveam un sistem educațional de vârf, iar lacunele pe care le cunoșteam înainte s-au accentuat și mai tare din 2020 până în prezent. Lista problemelor este una lungă: infrastructura tehnologică, transportul școlar, alimentația din școli, etc. Toate acestea cresc, împreună, rata abandonului școlar din România.
În ultima perioadă, însă, au fost și momente care indică o dezvoltare pozitivă. Spre exemplu, a fost aprobată lista celor 1391 de școli din România care urmează să primească 227 de milioane de euro prin prima rundă de finanțare a Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, componentă PNRR. Școlile au aplicat cu proiecte concepute la nivelul fiecărei comunități, având posibilitatea să finanțeze o arie largă de soluții pentru combaterea abandonului școlar. Clase smart, soluții de alimentație pentru elevi, transport, activități anti-bullying, cursuri de specializare pentru cadrele didactice, toate acestea și nu numai erau cheltuieli eligibile și a depins de fiecare unitate de învățământ să își prioritizeze nevoile.
Tot în ultima perioadă a venit și vestea schimbărilor calendarului școlar. Module, semestre și trimestre, teze, discuția este una amplă. Personal, sunt de părere că era nevoie de o consultare largă pe acest subiect, întrucât nu este foarte clar de unde au pornit aceste modificări, care sunt obiectivele și în cât timp se vor vedea rezultatele. În acest sens, i-am adresat o interpelare parlamentară ministrului educației, solicitând clarificări, pentru care așteptăm răspuns.
Nu în ultimul rând, Parlamentul României a adoptat săptămâna asta un proiect de lege inițiat de PSD în 2019, care asigură un nou cadru legal pentru asigurarea unei mese pentru tinerii din învățământul profesional și dual. Nu este o obligație adusă școlilor sau autorităților, ci o posibilitate nouă, prin care pot să asigure o masă din bugetul propriu.
Cu implicarea corespunzătoare a factorilor decizionali, sunt convinsă că învățământul românesc are un viitor. Noi vom continua treaba în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților și ne vom asigura că numai proiectele cu real potențial pentru educație vor deveni legi.