Am participat la un dialog cu mediul de afaceri, la Forumul ”Dezvoltăm România”. Este important să ascultăm mesajele oamenilor de afaceri români și să elaborăm legi care să corespundă atât obiectivelor statului consolidare bugetară și de reducere a deficitului, cât și dorinței legitime a mediului de afaceri de a beneficia de predictibilitate.Doar având un mediu de afaceri competitiv ne putem permite să plătim salarii și pensii mai mari, afirmă pe Facebook deputata PNL de Giurgiu Gabriela Horga.
Problemele mediului de afaceri nu se referă doar la fiscalitate, țin și de infrastructură, de politica de ajutor de stat pentru investițiile mari, de piața muncii, de pregătirea profesioniștilor de care firmele au nevoie. În Giurgiu, județ pe care îl reprezint în Parlament, echipa liberală a obținut fonduri europene pentru un campus profesional dual, liceal și universitar. De asemenea, dialogul trebuie să vizeze fondurile UE și folosirea acestora pentru investițiile private pentru că reprezintă cea mai ieftină formă de finanțare. Mediul de afaceri lucrează ținând cont de un buget, așa cum și statul are un buget anual, și are nevoie de predictibilitate și orice modificare legislativă evident că afectează planurile companiilor. Susțin cu tărie un consens între partide prin care să spunem răspicat că în 2024 nu vom mai introduce taxe noi.În cadrul negocierilor din coaliția guvernamentală, Partidul Naţional Liberal a reușit păstrarea cotei unice de impozitare, menținerea impozitului pe dividende la 8%, păstrarea pragului de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi, a blocat introducerea unui plafon de profitabilitate de 30%. Toate aceste modificări legislative trebuie dublate și de un efort din partea statului pentru îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii fiscale. Altfel, tot cei care declară corect și se conformează voluntar vor fi afectați suplimentar de fiecare dată, fără a lărgi baza de impozitare.Taxa pe cifra de afaceri de 1% pentru marile companii nu ajută deloc mediul de afaceri și mai ales companiile românești. Trăim într-o economie globală, digitală și avem companii care intră în competiție cu companii străine care nu sunt în jurisdicția noastră și care nu plătesc o taxă pe cifra de afaceri, dacă într-un an au pierderi sau au o marjă a profitului mai mică. Practic, companiile online străine vor avea un avantaj în acest sens.Da, sunt companii care declară pierderi de ani de zile, sunt cunoscute, și pot fi controlate la sânge de ANAF, fără a-i afecta și pe contribuabilii corecți, care au o profitabilitate mai mică in funcție de modelul de business. Practic, prin această taxă statul recunoaște incapacitatea administrativă din ANAF și de la Marii Contribuabili. Deși vorbim de peste 20.000 de angajați, aceștia nu pot să controleze un număr redus de companii.Este important ca noi, în calitate de decidenți politici, să facem o analiză la finalul acestui an și să vedem ce se va întâmpla cu această taxă. Pentru că nu vrem să descurajăm investițiile în economia românească care aduc creștere economică și locuri de muncă. Atunci când taxa pe cifra de afaceri s-a discutat în Parlament, eu am propus să o transformăm într-un credit fiscal. Statul să încaseze banii în această perioadă, dar dacă firmele respective, într-un an sau doi, declară impozit pe profit mai mare decât taxa pe cifra de afaceri, să își recupere diferența plătită anterior. Amendamentul nu a fost acceptat, dar eu cred în continuare că este o soluție și poate fi introdus., mai spune Horga.
