De fapt, primele două luni ale acestui an nu aduc noutăți, ci doar confirmă așteptările. Adică, în februarie, România are o creștere a exporturilor, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, de plus 7,6%. O creștere a exporturilor devansată însă de importuri, care au crescut cu 10,7%.
Astfel, că în primele două luni ale anului, deficitul comercial a crescut până la 1,65 miliarde euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 30%, față de anul trecut. De remarcat că ritmul creșterii deficitului comercial devine îngrijorător. În sensul că, în anul 2017, deficitul comercial a crescut cu 30% față de anul precedent. Anul acesta, ritmul de creștere a deficitului de balanță comercială se menține ridicat, iar perspectiva anuală este de a păstra acest ritm de 30%.
Desigur, deficitul comercial are o serie de efecte pe care acesta le aduce în economie. În primul rând, o presiune asupra cursului de schimb leu-euro. Anul trecut, de exemplu, creșterea deficitului comercial s-a simțit în deprecierea leului în raport cu moneda europeană. În al doilea rând, deficitul comercial are o contribuție negativă asupra formării produsului intern brut și în ultimă instanță asupra creșterii economice.
În aceste condiții, este important de făcut o analiză a structurii comerțului exterior al economiei românești și a factorilor care duc la creșterea deficitului comercial.
Trebuie remarcat faptul că mașinile și echipamentele de transport au ajuns să dețină ponderi extrem de mari în structura comercială, adică aproape 49% la exporturi și 37% din importuri. Deja aceste niveluri ridicate arată o vulnerabilitate a economiei românești față de sectorul industriei auto. Din momentul în care aproape jumătate din exporturile românești sunt date de industria auto oficialii români trebuie să reflecteze la importanța acestei ramuri pentru economie și la soluțiile prin care investitorii pot fi încurajați să rămână în economia autohtonă.
Pe de altă parte, trebuie analizat de ce cresc importurile. Răspunsurile le găsim în datele statistice. Astfel, cele mai mari creșteri ale importurilor se înregistrează la capitolul băuturi și tutun, plus de aproape 30%, și categoria numită produse manufacturate, care au cunoscut o creștere a importurilor cu aproximativ o treime față de primele două luni ale anului trecut. În categoria produse manufacturate sunt incluse mărfuri diferite, de la oțel, fier, cauciuc și metal, până la îmbrăcăminte și încălțăminte. Importurile de alimente și animale vii au avut o creștere moderată, respectiv cu aproape 10%. Dacă creșterea importurilor de alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte nu mai surprinde pe nimeni (fiind în nota previzibilă dată de creșterea consumului), avansul importurilor de băuturi și tutun ar trebui explicată de industria de profil. Cu atât mai mult cu cât România are solide fabrici de producție în domeniu.
În concluzie, începutul de an în materie de comerț internațional nu este promițător. Exporturile cresc, dar ele sunt devansate de importuri și deci de deficitul comercial. Schimbarea structurii exporturilor și importurilor ar trebui să aibă loc în economia autohtonă, la firul ierbii, acolo unde se decide cine importă și cine poate exporta.
