Evenimentul Zilei a publicat o parte din declarația dată în fața procurorilor DNA de către fostul șef al ANI, Horia Georgescu. Prejudiciul estimat de procurori în dosarul în care fostul preşedinte al ANI, Horia Georgescu, este acuzat că a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la ANRP, a fost majorat, în urma calculelor făcute de DNA, cu aproximativ zece milioane de euro.
Horia Georgescu se află în arest din 18 martie, în urma unei decizii a instanţei supreme. În acelaşi dosar, Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu, foşti colegi ai lui Georgescu în comisia de la ANRP, şi Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, experţi evaluatori, sunt şi ei arestaţi preventiv, tot din 18 martie.
FLUX 24 reia această declarație:
Horia Georgescu: „Am fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din partea Ministerului Justiţiei, începând cu anul 2008 până în anul 2010, când mi-am dat demisia….în legătură cu cele 3 dosare şi numele persoanelor implicate nu le cunosc, nu am avut legătură cu ele şi nici un alt fel de interacţiuni…Tot în legătură cu cele trei dosare, menţionez faptul că nu am discutat niciodată cu membrii Comisiei despre aceste dosare şi nici nu am avut cunoştinţă de existenţa vreunor probleme. …Din acuzaţiile care mi se aduc, înţeleg că procedura de aprobare a acestor despăgubiri era una lacunară, care nu mi-a permis să urmăresc suficient de atent miile de dosare care ajungeau pe masa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, având în vedere că acestea aveau la bază rapoarte de evaluare întocmite de experţi autorizaţi….În mod concret, era necesară o abordare mai atentă, în sensul verificării aspectelor sesizate astăzi, dar în niciun caz şi sub nicio formă nu am urmărit comiterea unei infracţiuni şi nici obţinerea de beneficii pentru mine sau pentru altă persoană….Fără să îmi aduc foarte bine aminte, menţionez că ordinea de zi ne era adusă la cunoştinţă împreună cu opisul aferent cu circa 48 de ore maxim înainte de desfăşurarea şedinţei şi, ulterior, în cadrul acesteia se urmărea ordinea de zi, în vederea aprobării rapoartelor de evaluare. În unele situaţii, în care apăreau probleme, în mod aleatoriu, pe baza deciziei comisiei, dosarele erau trimise la reevaluare. Nu îmi amintesc şi nu am cunoştinţă de cele 3 dosare reţinute în actul de acuzare. …Menţionez faptul că evaluatorii erau aleşi printr-o procedură pe care nu o cunosc de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Nu am avut nicio discuţie referitor la acest aspect cu nimeni din aparatul administrativ al Comisiei….Referitor la raportul Curţii de Conturi, prezent în actul de acuzare, precizez faptul că nu mi-a fost adus la cunoştinţă niciodată în mod oficial şi nici prin adresă scrisă, având doar cunoştinţă că acesta a fost contestat ulterior…Niciodată nu am avut legătură cu vreun expert evaluator nici direct, nici indirect şi nici nu am fost abordat în acest sens pentru a aproba sau a respinge un dosar. ..În anul 2010, mi-am înaintat demisia din funcţia de membru al Autorităţii Naționale pentru Restituirea Proprietăților, ulterior absenţei îndelungate a subsemnatului din cadrul şedinţelor, deoarece am considerat că lucrurile depăşesc limitele legale.
Întrebare procuror: Aveaţi cunoştinţă de prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, de legea nr. 247/2005 sau de ordinele Preşedintelui Autorităţii Naționale pentru Restituirea Proprietăților, toate în legătură cu atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor?
Răspuns: Aveam cunoştinţă de o parte din prevederile legale. Nu aveam cunoştinţă de atribuţia principală a Comisiei de a analiza şi stabili cuantumul final al despăgubirilor, din perspectiva faptului că modul de lucru era determinat de procesarea dosarelor în cadrul Autorităţii Naționale pentru Restituirea Proprietăților şi am presupus că legalitatea este verificată de departamentele din cadrul instituţiei şi că răspunderea este angajată de funcţionarii publici, angajaţi acolo. Nu mi-a fost înmânat oficial nici unul dintre documentele menţionate şi nici nu mi-a fost indicată răspunderea exactă, ci doar enunţuri de către membrii mai vechi ai Comisiei, care spuneau că rapoartele de evaluare nu pot fi contestate şi singurul instrument existent este cel de retrimitere la evaluare…Nu am avut cunoştinţă de atribuţia Comisiei Centrale privind adoptarea măsurilor legale necesare pentru aplicarea dispoziţiilor privind acordarea despăgubirilor şi analizarea dosarelor în privinţa verificării legalităţii respingerii cererii de restituire în natură, având în vedere că în fiecare şedinţă erau analizate sute de dosare.
Întrebare procuror: Cine desemna evaluatorii pentru întocmirea rapoartelor de evaluare?
Răspuns: Exista o listă la nivelul Autorităţii Naționale pentru Restituirea Proprietăților de evaluatori autorizaţi pentru care nu cunosc procedura prin care au fost selectaţi, iar aspectele procedurale prin care erau desemnaţi să facă evaluări nu le cunosc. Nu ştiu exact dacă Comisiei Centrale îi revenea obligaţia de desemnare a evaluatorilor.
Întrebare procuror: Cine stabilea ordinea de soluţionare a dosarelor?
Răspuns: Cunosc că au fost discuţii la nivelul Autorităţii Naționale pentru Restituirea Proprietăților privind o procedură referitoare la ordinea de selectare a dosarelor, dar nu cunosc în mod expres şi nu îmi aduc aminte soluţia la care s-a ajuns. Singurul amănunt pe care mi-a aduc aminte este că prioritatea se stabilea în funcţie de probleme medicale, de gradul afecţiunii, dar acest lucru mi-a fost comunicat în cadrul Comisiei. Nu îmi aduc aminte dacă a existat vreo procedură care să fi fost aprobată în cadrul şedinţei Comisiei.
Întrebare procuror: Aţi analizat în cazul celor 3 dosare conţinutul rapoartelor de evaluare?
Răspuns: Nu şi nici nu îmi aduc aminte ca pentru aceste dosare să fie chemat în faţa Comisiei funcţionarul din cadrul Autorităţii Naționale pentru Restituirea Proprietăților căruia să îi fi fost solicitate aceste rapoarte. Nu am observat dacă evaluatorii care au întocmit cele 3 rapoarte au avut în vedere ca şi comparabile tranzacţii efective sau doar anunţuri de la mica publicitate, deoarece aceştia în mod legal trebuiau să procedeze conform. Menţionez că verificarea ordinii de zi a dosarelor care ajungeau pe masa Comisiei era făcută uneori superficial, neexistând posibilitatea unei verificări detaliate asupra dosarului şi din perspectiva faptului că dosarele erau analizate în prealabil de către funcţionarii din cadrul Autorităţii Naționale pentru Restituirea Proprietăților, înţelegând rolul subsemnatului drept unul mai mult formal.
Întrebare procuror: Pentru participarea dvs. în Comisia Centrală în şedinţele acesteia, aţi primit vreo indemnizaţie şi care era cuantumul acesteia în cursul anului 2008?
Răspuns: În cursul anului 2008 indemnizaţia stabilită prin lege era procentuală din salariul pe care îl încasam de la Ministerul Justiţiei delegat cu atribuţii în funcţia de secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate.
Întrebare procuror: Dacă eraţi reprezentantul Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală nu aveaţi obligaţia să verificaţi dacă sunt respectate dispoziţiile legii?
Răspuns: Da, eram reprezentantul Ministerului Justiţiei şi trebuia să verific mai atent prevederile legale, dar ţinând cont de faptul că legislaţia era extrem de complexă şi cunoştea modificări periodice nu m-am aplecat suficient asupra studierii în detaliu a acesteia.
Întrebare procuror: Aţi acceptat posibilitatea ca rapoartele de evaluare întocmite în cadrul celor 3 dosare să nu corespundă Standardelor Internaţionale de Evaluare şi prin aceasta posibilitatea unor supraevaluări?
Răspuns: Este în sarcina legală a experţilor evaluatori să verifice respectarea Standardelor Internaţionale, aşa cum trebuiau să procedeze şi în aceste dosare, stabilind modalitatea şi metoda de calcul cu corespondenţă în normele interne ANEVAR. Este posibil ca evaluatorii, în situaţia în care nu aplicau metoda corectă de evaluare, să realizeze o fluctuaţie finală a preţului imobilului (teren sau construcţie), respectiv să stabilească valori mai mari sau mai mici, care sunt date de piaţa imobiliară la momentul evaluării. Menţionez că nu am expertiză de evaluator şi nici nu fac parte din cadrul unei asociaţii profesionale reprezentative.
Întrebare procuror: Cum explicaţi faptul că prin votul dumneavoastră în cadrul Comisiei Centrale aţi votat pentru aprobarea de despăgubiri în situaţia în care adevăraţii titulari ai drepturilor de despăgubire şi-au cesionat drepturile cu titlu gratuit sau oneros?
Răspuns: Nu am cunoştinţă de cesionarea dreptului referitoare la dosarele menţionate. Cunosc din mass media că este o practică şi o afacere la nivelul societăţii româneşti permisă de lege şi nu am avut cunoştinţă de faptul că rapoartele de evaluare pot fi viciate. Mai mult decât atât, dosarele erau soluţionate la nivelul Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, având vizele de legalitate şi asta presupune ca toată lumea să fi respectat legislaţia în vigoare.
Întrebare avocat: În ce procent aţi participat în aceşti doi ani de zile la şedinţele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor?
Răspuns: Nu mai ţin minte”.
