De ce România și Bulgaria nu vor intra niciodată în Schengen

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

”Tuturor naivilor – fie ei și de bună credință ori animați mai degrabă de whishful thinking – care mai cred în aderarea noastră și a Bulgariei la Schengen le dau un simplu și eficient sfat: priviți harta Europei. Și veți înțelege totul…” scriam pe Facebook acum vreo lună. Din păcate, problema nu e că România nu intră acum în Schengen, după ce Austria și Olanda au votat împotriva noastră în JAI. Problema e că sunt toate șansele să nu intre niciodată, ca și Bulgaria, între altele și pentru că spațiul Schengen a început deja să sucombe. Iar motivul e unic: presiunea migrației afro-asiatice, pe care UE nu o mai poate duce.

Nu, nu e despre Austria. Ori Olanda. Ori Suedia, Finlanda sau alte țări care au tot barat de-a lungul anilor intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Ele sunt doar state mai mici alese de cele mari să joace rolul polițiștilor răi, între altele pentru că, în interiorul lor, problema migrației ilegale e resimțită – e adevărat – mai sever decît în alte țări.

Dar bararea R&B e opera întregii UE. La fel cum uciderea lui Ratchett în Orient Expressul Agathei Christie e opera tuturor suspecților, mulți, și nu doar a unuia dintre ei.
Cine se uită, cum îndemnam, pe harta Europei va înțelege adevărata mare problemă: R&B au ghinionul poziționării geografice, acea poziționare care în alte epoci ale istoriei ne-a servit și ne-a ajutat chiar să devenim țara care suntem azi.

Să o luăm metodic.
Turcia este cel mai mare rezervor de imigranți ilegali care presează UE, adunați din Siria, Irak, Iran, Pakistan, India, Afganistan, Azerbaidjan, Georgia, Abhazia, Cecenia etc. Anul trecut, conform cifrelor oficiale, peste cinci milioane de suflete se aflau pe teritoriul Turciei, așteptînd să ia Europa cu asalt.

Iar Turcia are granițe directe cu Grecia și Bulgaria, porțile de intrare în Europa. Ambele țări sunt, practic, izolate. Grecia e în Schengen, dar e ca și cum nu ar fi, fiind înconjurată strict de țări non-Schengen: Bulgaria, Macedonia, Albania. Dincolo de acest tampon direct, mai vine unul în prelungire, mai precis România, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Croația.

Abia dincolo de aceste baraje începe raiul Schengen: Ungaria, Slovenia, apoi Austria și tot așa.
Migrația ilegală prin Balcanii de vest se produce pentru că acolo ar fi cel mai scurt drum către UE, dinspre Turcia. Dacă tot e să traverseze ilegal niște spații, măcar să aleagă ruta cea mai scurtă, logic.
Situația ar fi răsturnată dramatic de admiterea R&B în Schengen. Din acel moment și Grecia ar intra în joc, pentru că odată intrați în țara lui Arhimede, migranții ar avea drum liber spre tot occidentul, via Bulgaria și România. Iar accesul imigranților din Turcia s-ar face pe două culoare mari, Grecia și Bulgaria.

Europa ar ajunge la mîna lui Erdogan, liderul turc folosind, oricum, de ani de zile imigranții drept armă eficientă contra Europei. E suficient să se enerveze și să faciliteze drumul imigranților către Grecia și Bulgaria ca UE să se confrunte cu probleme incomensurabile. Pentru a ține cît de cît imigranții în frîu președintele turc cere bani de la UE, tot mai mulți bani, cere admiterea în UE șamd. Cînd Parlamentul European a cerut înghețarea aderării Turciei la UE, ne amintim,Erdogan a amenințat, sec, că deschide granițele și lasă valul de imigranți să intre în Europa.

Încă din ianuarie 2005, faptul că migraţia prin România ar creşte masiv după aderarea la acordul Schengen era punctat nu de alții, ci de chiar Inspectoratul General al Poliţiei Române de Frontieră. ”În contextul internațional actual, România – ţară sud-est europeană, situată la confluenţa drumurilor care leagă estul de vestul continentului şi sudul asiatic de nordul şi vestul european – este inclusă pe “Ruta Balcanică” a migraţiei ilegale, fapt ce poate afecta toate domeniile vitale ale societăţii, inclusiv siguranţa statului şi a propriilor cetăţeni. Această poziţionare geografică, precum şi faptul că România este vecină cu statele membre ale UE şi are perspective imediate de aderare la aceasta uniune şi la Spaţiul Schengen, constituie unul din motivele de bază pentru care România se va transforma, în viitorul apropiat, din ţară de tranzit în ţară de destinaţie pentru migranţii economici din Estul continentului şi Sudul asiatic” suna avertismentul oficialităților.

Șase ani mai tîrziu, în anul ultimului mare heirup pentru admiterea R&B, Financial Times, bunăoară, nota că aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar contribui la intensificarea climatului antiimigraţie din Europa.

”Intrarea României şi Bulgariei în Schengen înseamnă crearea unei „conexiuni pe uscat” între Grecia şi zona de liberă circulaţie, Grecia neavând în prezent graniţe terestre cu ţările din spaţiul Schengen, iar graniţa sa cu Turcia fiind principala poartă de intrare pentru imigranţii ilegali” scria FT.

În 2015, guvernul Merkel dădea un soi de undă verde unor fluxuri masive de imigrație în UE, doar prin Ungaria trecînd 373.000 de imigranți ilegali în cîteva luni, iar Lajos Kosa, preşedintele Comisiei pentru Apărare din parlamentul ungar, spunea că numărul lor urma să ajungă la peste 600.000 pînă la finele anului dacă Guvernul nu ridică garduri la frontiera cu Croaţia.

În 2017, situația devenea dramatică. Ne amintim avertismentele generalului SRI Sorin Cozma, fost şef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism, care spunea că România ar putea fi lovită de un val de peste 500.000 de imigranți musulmani. ”E România pregătită să primească 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în ţările lor. Vom fi sau nu pregătiţi?”, spunea Sorin Gabriel Cozma în cadrul Festivalului de Film şi Istorii Râşnov.

Anul trecut, în octombrie, situația devenea și mai groasă: criza migranţilor ajunsese să separe UE în două tabere, iar 12 ţări cereau UE să plătească pentru construirea de „bariere fizice” menite să oprescă migraţia ilegală, într-o scrisoare trimisă către executivul blocului comunitar.

Cele 12 state, între care se regăseau şi Austria, Grecia, Ungaria şi Polonia, descriau „o barieră fizică” drept „o măsură eficientă care serveşte interesului întregii UE, nu doar a statelor membre aflate în drumul migranţilor”. ”Această măsură legitimă ar trebui finanţată adecvat cu prioritate din bugetul UE”, se mai precizează în scrisoarea trimisă câtre Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, şi către Ylva Johansson, comisar pentru afaceri interne.

România era singura ţară din zona de Est a UE care nu semnase scrisoarea. Ca mai mereu, noi nu aveam ce cuvînta.

În treacăt să amintim că, lunile trecute, ministrul Muncii, Marius Budăi, avertizacă România odată intrată în Schengen s-ar putea confrunta cu un fenomen dramatic, anume pierderea peste noapte a forței de muncă legal aduse din Orient (Pakistan, Nepal, India etc), care s-ar topi în zări mai îmbietoare. Altă ”pleașcă” pentru vestici.
Invazia imigranților afro-asiatici – mulți dintre ei nu doar necalificați, ci nici măcar alfabetizați – să o spunem, nu înseamnă doar guri de întreținut pentru UE, înseamnă și infracționalitate masivă și creșterea amenințării teroriste.

Cînd Viktor Orban cuvîntează dur împotriva imigranților, în special musulmani, el dă glas gîndurilor tuturor statelor din Vest, care însă nu își permit să se exprime similar, pentru că tot ele au stimulat globalism-progresismul în ultimele decenii.

Acum, Vestul se prăbușește sub ”invaziile barbare”, la fel ca Imperiul roman odinioară și încearcă să stăvilească pe cît poate fenomenul. De preferat, cu mîna altora.
Iar cea mai eficientă măsură e neextinderea spațiului Schengen. În fapt, nu doar că el nu se extinde, dar a început să își dea duhul, pentru că tot mai multe țări Schengen au reintrodus parțial controale tocmai din cauza imigrației. Iar fenomenul va lua amploare.

R&B nu vor intra, probabil, niciodată în Schengen, pentru că au ghinionul să se afle fix la marea poartă de intrare a imigranților în Europa. Și oricît de bun ar fi controlul frontierelor – deși nu e bun deloc! – știm din experiența americană că nici cea mai puternică, bogată și organizată țară a lumii nu poate face față fluxului de imigranți mexicani, și a luat în calcul inclusiv un mare zid.

Nici austriecii, olandezi ori nemții nu ar putea securiza deplin asemenea frontiere.
România, Bulgaria plus Grecia și țările din jurul ei sunt condamnate să rămînă zonele tampon care să asigure cît de cît protejarea UE. Foarte probabil, pe termen lung sau definitiv.