România se confruntă cu un deficit de analiză economică referitoare la implicațiile și costurile aderării la zona euro, iar faptul că se pledează pentru o aderare rapidă denotă o neînțelegere a dezavantajelor acestui proces, susține Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), transmite Agerpres.
„Aderarea la zona euro presupune nu numai convergență reală. (…) Părerea mea este că avem un deficit de analiză economică. Atunci, cu atâta nonșalanță pledăm pentru o aderare rapidă! Înseamnă că nu înțelegem care sunt problemele cu funcționarea zonei euro și că ai nevoie de convergență reală pentru a rezista, pentru a nu te sufoca în zona euro”, a explicat Dăianu.
În opinia sa, este bine că se vorbește despre convergența reală, dar se spun foarte puține despre funcționarea zonei euro.
„Și asta, din varii motive, uneori din rațiuni de diplomație, să nu supărăm pe unii sau pe alții. Dar se discută în alte țări din răsăritul Europei. Cehia, mâine poate intra (în zona euro — n. r.) și nu intră! Și nu vorbesc de euroscepticismul tradițional al fostului președinte, ci de analizele economice care se fac acolo. Și Polonia poate să intre — și nu intră. Este adevărat că tratatele (de aderare la UE — n. r.) te obligă, dar trebuie să judeci foarte bine care sunt costurile și dezavantajele. Nu mai vorbim de faptul că, bătând la ușă, nu ești primit automat”, a explicat Dăianu.
El a reamintit că economia are nevoie de investiții pentru a-și majora potențialul de creștere.
„Investițiile sunt esențiale pentru o creștere durabilă! Repet o teză pe care cei care vorbesc în numele BNR o afirmă în mod sistematic. Și oamenii lucizi din Guverne își dau seama că, dacă ai tăiat cheltuielile cu investițiile din nevoia de a reduce deficitele, trebuie la un moment dat să încerci să revii la o dimensiune a investițiilor care să îți susțină o creștere economică pe termen lung, mai ales dacă vrei să depășești creșterea potențială care se învârte între 2,5% și 3%”, a subliniat Daniel Dăianu.
Potrivit acestuia, economia României crește cu o medie de 3% în ultimii ani, ceea ce este la potențialul său, într-un context cu incertitudini foarte mari.
