Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins recursul României împotriva înregistrării de către Comisia Europeană a iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack, a anunţat, joi, instanţa de la Luxemburg.
Iniţiativa Minority SafePack îşi propune să solicite Uniunii Europene ca aceasta să îmbunătăţească protecţia persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi lingvistice, respectiv să consolideze diversitatea culturală şi lingvistică a Uniunii.
Comisia Europeană a înregistrat parţial iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack în baza unei decizii luate la 29 martie 2017, însă la sfârşitul lunii iunie 2017, România a înaintat o acţiune pentru anularea deciziei. Prin decizia din 24 septembrie 2019, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins acţiunea României, însă aceasta a făcut recurs.
În sentinţa din cea de-a doua instanţă, pronunţată joi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins recursul şi a confirmat decizia anterioară a instanţei, respectiv a reconfirmat hotărârea Comisiei Europene cu privire la înregistrarea iniţiativei.
Potrivit instanţei, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a luat decizia corectă atunci când a constatat că respectarea drepturilor minorităţilor şi promovarea diversităţii culturale şi lingvistice, ca valori şi obiective ale Uniunii, ar trebui să fie luate în considerare de către Uniunea Europeană în cadrul acţiunilor sale din domeniile la care se referă iniţiativa. Iar asta înseamnă că înregistrarea de către Comisia Europeană a iniţiativei nu a fost ilegală.
Cu toate acestea, potrivit informării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în ciuda înregistrării, Comisia Europeană nu este obligată să iniţieze vreo propunere legislativă – nici măcar dacă numărul necesar de semnături de susţinere a fost strâns.
După înregistrarea iniţiativei, Comisia Europeană a anunţat, încă de la mijlocul lunii ianuarie 2021, că nu are în vedere nicio iniţiativă legislativă cu privire la iniţiativa cetăţenească Minority SafePack, deoarece implementarea integrală a legislaţiei şi a politicilor existente este, deja, suficientă pentru a sprijini obiectivele iniţiativei. Prin urmare, la sfârşitul lunii martie 2021, iniţiatorii Minority SafePack au înaintat un proces împotriva deciziei Comisiei Europene, tot la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Potrivit comunicatului transmis, joi, agenţiei ungare de presă MTI, europarlamentarul UDMR Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN) şi coordonator al iniţiativei Minority SafePack, a spus că este “un lucru important şi încurajator” faptul că, în privinţa drepturilor minorităţilor şi a promovării diversităţii culturale şi lingvistice, instanţa a dat dreptate iniţiatorilor.
Politicianul şi-a exprimat speranţa că în privinţa procedurii de anulare a deciziei prin care Comisia Europeană a respins iniţierea unor noi legi, decizia instanţei va fi, din nou, una favorabilă iniţiatorilor. Astfel, Comisia ar putea fi obligată să îşi reevalueze decizia iniţială, decizie potrivit căreia nu are în vedere iniţierea niciunei propuneri legislative cu privire la iniţiativa Minority Safepack, a adăugat Loránt Vincze.
